Descoperiri epocale anonime

Detalii

CategoriiCultura
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari2658

Voteaza & Distribuie

Descriere

Anonimii perfecti, oameni fara niciun eveniment biografic in urma lor, capabil sa-i propulseze in atentia generala, au ajuns sa joace un rol principal in actul unor descoperiri de maxima importanta. Nu este vorba, intotdeauna, de lucruri aparute prin laboratoarele bine dotate ale industriei farmaceutice, sau centrele de cercetari. Intamplarea a jucat si ea un rol aparte in descoperirile de mare rasunet. Pur si simplu, acei oameni au fost acolo, la momentul potrivit.


Manuscrisele de la Marea Moarta

In 1947, un pastor beduin si verisorul sau s-au decis sa-si ia o zi libera de la dusul caprelor la pascut si, in loc de asta, sa viziteze cavernele de pe langa Marea Moarta. Hoinarind prin pesterile de langa tarm, cei doi pastori nu au dat peste comoara lui Ali Baba, asa cum, probabil sperau, ci peste ceva mult mai tulburator: manuscrisele pe suluri de pergament, adunate in oale vechi, antice. Dupa ce au cautat prin oale sa vada daca nu sunt si galbeni pe-acolo, pastorii le-au luat cu ei, legandu-le apoi de un stalp din interiorul cortului lor. Un negustor ambulant s-a aratat interesat de ele, cumparandu-le pentru vreo 30 de dolari.




Manuscrisele de la Marea Moarta


Manuscrisele de la Marea Moarta




Manuscrisele au ramas in regiune, trecand dintr-o mana in alta, pana cand au fost vazute de cineva care chiar si-a dat seama ce erau: cel mai vechi exemplar cunoscut al Bibliei, cunoscut acum drept Manuscrisele de la Marea Moarta. De asemenea, intre ele se afla unele referinte aditionale. Manuscrisele le-au permis teologilor sa compare cel mai vechi exemplar al Bibliei cu cele scrise in Biblia moderna. Pana la descoperirea din 1947, cel mai vechi exemplar cunoscut al Bibliei a fost Codexul din Leningrad, scris in jurul anului 1008 A.D. Manuscrisele de la Marea Moarta au dovedit ca Biblia moderna este de o acuratete surprinzatoare.


Venus din Milo

In 1820, un taran din insula Milo, Marea Egee, imboldit de curiozitate, s-a apucat sa exploreze ruinele orasului antic Milo, cu toate ca ar fi trebuit sa fie la arat, sau asa ceva, dar nu brazda adanca si deasa l-a scos din anonimatul perfect in care traia, ci gasirea unei statui stravechi, a zeitei iubirii, Venus.




Venus din Milo


Venus din Milo




Iorgos Kentrotas a dat peste statuie sub un morman de resturi, chiar acolo unde fusese abandonata de invadatorii atenieni, cu vreo 2400 de ani in urma. Kentrotas si-a inchipuit ca statuia din marmura trebuie sa valoreze ea ceva, chiar daca ii lipseau ambele brate. A avut perfecta dreptate: daduse peste ceea ce va deveni Venus din Milo, una dintre cele mai valoroase statui din lume.


Kentrotas a vandut statuia unui ofiter francez de marina, ratacit prin regiune, care s-a gandit ca obiectului i-ar sade foarte bine la Luvru, dar pentru ca birocratia ingreuna lucrurile, a vandut-o unor turci. Cand francezii au aparut cu nava lor de razboi in port si au vazut ca statuia a fost urcata la bordul unei nave cu destinatia Constantinopole, au facut scandal si au reusit sa convinga autoritatile sa anuleze vanzarea. Statuia a poposit, in cele din urma la bordul navei franceze. Ambasadorul Turciei a prezentat o nota de protest Greciei, iar sultanul, afland ce s-a pierdut, a pus ca ambasadorul sa fie executat.


Omul de pestera, perfect conservat

In 1991, un cuplu de turisti germani, Helmut si Erika Simon se plimbau prin munti, cand au dat peste capul si umarul unui individ iesind, partial, dintr-un ghetar. Temandu-se ca au dat peste cadavrul vreunui turist mort intr-un accident, au chemat politia. Daca a fost, intr-adevar, un turist, acesta a fost surprins de o avalansa in munti cam cu o mie de ani inainte de vremurile Vechiului Testament. Cercetatorii au constatat ca Otzi, cum i s-a spus bietului om de pestera conservat in ghetar, era mort de prin anul 3300 I.d.H.




mumia din gheata


mumia din gheata




S-a dovedit ca este cea mai bine conservata mumie naturala din cate exista. Cei doi turisti germani care l-au gasit s-au nimerit sa fie pe acolo in scurtul interval cand Otzi s-a dezghetat suficient cat sa fie vizibil. Mumia este extrem de bine conservata, s-a descoperit ca era chiar si tatuata, lamurind o serie de aspecte ale vietii prin Epoca Bronzului.