Interviu despre Centrul de Cercetare de Excelență pentru o eficiență înaltă în utilizarea energiei, un proiect coordonat de Universitatea de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Daniel Vizman, decanul Facultății de Fizică și Matematică din cadrul Universității de Vest din Timișoara, vorbește despre Centrul de Cercetare de Excelență pentru o eficiență înaltă în utilizarea energiei, un proiect amplu, coordonat de UVT, care reunește universități și institute de cercetare de prim rang din România. Proiectul face parte din competiția Centre de Excelență COEX 2024, direcția climă, energie și mobilitate, și propune dezvoltarea unei comunități științifice capabilă să lucreze la nivel internațional pe teme de frontieră: materiale avansate, surse alternative de energie, celule solare, baterii, optimizarea sistemelor de încărcare și transferul ideilor din cercetare către aplicații.
Energia, știm ce înseamnă. În momentul în care vrem să consumăm energie, ne gândim să o și economisim și să o și producem eficient. Evident, te poți gândi că îți scad cheltuielile, dar, în același timp, eficiența ar însemna ca, prin costuri mai reduse, să obții un efect mai mare, mai multă energie. Lucrăm pe mai multe componente, pe mai multe detalii, pe tot lanțul acesta, de la producerea energiei și până la folosirea ei. Nu este o temă singulară, ci un proiect vast, care abordează eficiența energetică din mai multe direcții.
Trebuie să recunosc, sunt de o viață în peisajul acesta al cercetării românești și așa ceva nu am mai avut ca oportunitate. După părerea mea, ar trebui să fie un game changer, adică să schimbe paradigma în care facem cercetare. Sperăm să se întâmple lucrurile așa cum au fost previzionate, dar, într-adevăr, este o schimbare de atitudine în finanțarea cercetării. Cercetarea are nevoie, și nu o spun eu, de sprijin financiar solid. Acesta este unul dintre lucrurile pe care le văd foarte pozitiv în peisajul cercetării românești de acum. Sigur, o rândunică nu face primăvară, dar este un semn bun. Ce ne dorim este să nu rămână un moment singular, ci să fie un început bun pentru cercetarea românească, pentru că avea nevoie de finanțări consistente.
Un centru de excelență înseamnă să creezi o comunitate de oameni care pot să performeze la un anumit nivel, inclusiv la nivel internațional. Dacă vrei acest lucru, ai nevoie să atragi oameni buni. Iar ca să atragi oameni buni, creezi astfel de oportunități în care aceștia să se simtă bine pentru a performa, să se simtă respectați, validați, remunerați conform valorii lor. Acesta este unul dintre obiectivele majore. Evident că acest centru abordează și teme de cercetare actuale, importante, dar are și această componentă: să creeze comunități. Mai mult, pentru că în centru avem parteneri, trebuie să asigurăm și complementaritate. Nu ar trebui ca fiecare institut sau universitate din România să aibă toate echipamentele. Este suficient ca unii să aibă unele, alții să aibă altele și să colaborăm pentru un scop comun.
Aș dori să nuanțez puțin aici, ca să vedem exact care este rolul unei instituții, cum este universitatea. Universitatea, ca să coordoneze aceste proiecte, este o noțiune abstractă. Ceea ce trebuie să facă universitățile este să asigure un mediu, o atmosferă care să atragă oameni performanți și care să poată derula activități de cercetare cu relevanță internațională.
Cred că Universitatea de Vest din Timișoara a reușit acest lucru. Nu vorbim numai de administrație, deși și aici este important. Ca cercetător, aș vrea să nu îmi pese de devize, de birocrație. Aș vrea să îmi fac treaba. Cu cât sprijinim mai mult aceste lucruri, cu atât putem performa mai bine. Și aceasta este și o formă de respect față de cercetători.
Dincolo de asta, trebuie să creezi și o atmosferă prietenoasă, pe lângă investițiile în infrastructură, care și ele sunt importante. Cred că UVT a reușit acest lucru. În momentul în care un cercetător din Franța, cu cel mai înalt grad în sistemul CNRS, un cercetător francez, nu român, a hotărât să vină în România pentru câțiva ani și să performeze la Universitatea de Vest din Timișoara, cred că acesta este un lucru bun. Asta ne trebuie: să atragem oameni valoroși și să le creăm o atmosferă în care ei să poată performa.
Pe lângă Universitatea Transilvania din Brașov, sunt unele dintre cele mai importante institute de cercetare din România.
Este Institutul de Laseri de la București, unde s-a făcut și primul laser din România, un institut cu mare tradiție. Este Institutul de Fizica Materialelor din București, un alt institut fanion al cercetării românești. Avem și un institut din Timișoara, Institutul de Electrochimie, care este partener în proiect. Evident, Universitatea Transilvania din Brașov vine cu partea inginerească. Dacă discutăm despre ce facem efectiv, ei vin cu această componentă: sunt inginerii care ne sprijină pe noi, cei care facem cercetare fundamentală, pentru a merge în zona aplicativă.
Proiectul este vast. Nu este o temă mică sau singulară. Vrem să creăm o comunitate care să abordeze diferite teme din zonele climă, energie și mobilitate. Avem grupuri focusate pe diferite teme, care lucrează împreună. În primul rând, este un grup care se ocupă de materiale: de a dezvolta, de a sintetiza noi materiale sau de a îmbunătăți proprietățile unora. De exemplu, știm că în inima fiecărui LED este un mic cristal care dă acea lumină colorată, albă și așa mai departe.
Încercăm să dezvoltăm noi materiale astfel încât aceste LED-uri să fie mai eficiente energetic. La fel, vorbim despre materiale pentru iluminarea pe bază de laser. Sunt multe aplicații pentru acest lucru. Apoi este zona de celule solare. Știm că, în mare parte, celulele solare pe care le vedem sunt făcute din siliciu, dar acestea au anumite costuri și folosesc uneori materiale care nu sunt chiar prietenoase cu mediul. Există, prin urmare, un grup care se ocupă de dezvoltarea de noi materiale pentru celulele solare.
Un exemplu sunt celulele sensibilizate cu coloranți. Practic, sunt ca niște sticle colorate. Le poți pune în locul geamului de la fereastră și ar putea să producă energie electrică. Ne putem imagina, de exemplu, sere în care acoperișul să fie făcut din aceste celule. Ele pot fi colorate, pot lăsa doar lumina utilă pentru plante și, în același timp, pot genera curent electric. Sigur, nu la aceeași eficiență ca alte tehnologii, dar acolo unde oricum nu ai altceva, pot fi foarte utile.
Un alt exemplu sunt celulele solare bazate pe polimeri. Panourile solare pe care le vedem sunt rigide, mari. Acestea pot fi mult mai flexibile. Te poți gândi că o clădire poate fi îmbrăcată în astfel de materiale și, pe lângă efectul estetic, ele pot produce și curent electric. Ne uităm și la geamuri termocromice. Imaginați-vă o sticlă făcută dintr-un material care, atunci când se încălzește, când bate soarele, își schimbă culoarea. Un fel de heliomat, ca la ochelari. Asta are efect asupra mediului din locuință și poate avea aplicații importante.
Ne uităm și la celulele solare din parcurile fotovoltaice. Aceste celule se încălzesc. Dacă în spatele panoului atașezi un dispozitiv termoelectric, prin efect Seebeck, poți genera din căldura acelui panou un surplus de curent electric. Mai avem în vedere și celule bifaciale. De obicei, iei lumina soarelui care vine direct pe celulă, dar ai putea să folosești și lumina sau energia reflectată de pământ. Astfel, ai două suprafețe active ale celulei solare și, pe aceeași suprafață, poți avea o eficiență energetică mai mare.
Evident, dacă faci celule solare mai ieftine, se poate ajunge, în timp, și la efecte practice. Dar trebuie să fim realiști: noi facem cercetare de frontieră. Este acea masă critică ce trebuie să existe în permanență și care, la un moment dat, poate genera o idee preluată apoi de industrie, la alt nivel. Ne propunem, chiar pe zona celulelor solare cu coloranți, să mergem până la un start-up, adică o mică firmă care să pună în aplicare astfel de soluții. Avem și aceste idei. Dar trebuie să fim realiști. Cercetarea de frontieră este importantă tocmai pentru că aduce lucruri noi, care ulterior ar putea fi preluate de industrie.
Aici avem și o suferință a noastră. Din păcate, în unele zone, de exemplu, în zona materialelor avansate, nu avem în România companii care să crească cristale, așa cum există în alte țări. Dar nu putem să nu facem astfel de cercetări doar pentru că industria nu este încă pregătită. Dacă nu le facem, rămânem într-o zonă nesemnificativă. Sperăm ca, arătând că se poate, să motivăm companii și investitori să vină, să preia aceste idei și să lucrăm împreună cu ei. Așa se pune în mișcare mecanismul prin care ideile ajung în practică.
Mobilitatea se referă, evident, și la componenta de mașini electrice. Nu avem un grup care să lucreze direct pe construcția de mașini electrice, dar avem un grup care se ocupă de baterii și de optimizarea sistemelor de încărcare a mașinilor electrice. Așadar, zona de mobilitate este legată de stocarea energiei, de baterii și de echipamentele de încărcare.
Da, așa gândesc. Când văd entuziasmul colegilor care participă în acest centru, pot să spun că într-adevăr am pornit. Începem să creștem și sperăm să avem acea energie care să ne permită realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus.
Pozițiile pe lista de personal sunt 140, de la toți partenerii. Există responsabili pe fiecare partener, care mă susțin în acest lucru, iar cheia succesului va fi felul în care reușim să colaborăm. Noi am mai colaborat, altfel, nu câștigam un centru de excelență dacă eram luați aleatoriu. Dar vrem să ducem acest lucru la un nou nivel.
Mai mult, dintre aceste poziții, doar o parte sunt nominalizate, adică ocupate de cercetătorii existenți. O altă parte, cred că aproximativ o treime, dacă nu chiar mai mult, vor fi poziții libere, scoase la concurs. Așa sunt regulile în proiectele de cercetare. Vor fi puse pe EURES, pe un site al Uniunii Europene, unde pot aplica persoane din toată lumea. Putem angaja oameni și din străinătate, și din România. Nu sunt toate pozițiile ocupate. Avem această oportunitate.
Științele exacte și științele naturii, în general, nu sunt foarte atractive pentru o mare masă a tinerilor. Probabil suntem una dintre cele mai mici facultăți, dacă nu chiar cea mai mică, după numărul de studenți. Acum, fiind și matematica, suntem puțin mai mulți. Dar vin în continuare elevi care se gândesc din liceu la acest lucru, la cercetare, din pasiune. Este o nișă, dar este o nișă importantă. Noi încercăm să promovăm aceste lucruri, pentru că nu putem face progres tehnologic fără să înțelegem cum funcționează natura. Fizica este regina științelor din acest punct de vedere.
Când tinerii întreabă de ce să facă fizică și matematică, încerc să le spun că, mai nou, companii precum Nokia, Vitesco sau Continental încep să întrebe și despre fizicieni, nu doar despre ingineri. Inginerii sunt o componentă importantă, dar în momentul în care vrei să dezvolți echipamente noi pe mașinile electrice, ai nevoie să înțelegi și fenomenele. Mașinile electrice sunt pline de radare.
Există acele head-up display-uri, unde vezi informațiile proiectate pe parbriz. Acolo este foarte multă optică, foarte multă știință a propagării undelor, iar aici fizicienii pot ajuta. Mai este un domeniu foarte important în care este mare nevoie de fizicieni bine pregătiți: fizica medicală. Aparatura din medicină, tot ce înseamnă imagistică, tratament oncologic, are nevoie de astfel de competențe. Este clar un debușeu pentru acești tineri.
Sunt două componente. O dată este componenta științifică, în care sperăm să obținem obiectivele propuse: să obținem acele materiale, acele optimizări care să ducă la o eficiență mai bună în utilizarea energiei. Sunt toate obiectivele despre care am vorbit și mai sunt și altele, cum este prognoza solară, despre care nu am apucat să vorbesc. Avem și componenta de aplicație pe celulele solare cu coloranți, care să meargă spre piață.
Dar un alt lucru important este să creăm o comunitate în care tineri valoroși să vină și să contribuie la acest centru și la obiectivele lui. Asta ar însemna sustenabilitate. Ca să faci cercetare de performanță, ai nevoie de tineri buni, de persoane bine pregătite. Dacă acest centru va funcționa așa cum ne imaginăm, cadrul este pregătit. Ei pot să facă cercetare aici, să câștige aici la fel cum ar câștiga într-un institut din străinătate.
Mai mult, dacă vom avea succes, există deja în strategia guvernului posibilitatea de a prelungi finanțarea pentru aceste centre, sigur, după o evaluare și după ce vedem că ne-am atins obiectivele. Pe mine, personal, dincolo de numărul de articole, deși și acelea sunt importante pentru că reflectă calitatea, mă interesează prestigiul câștigat în comunitate prin lucrurile efective pe care le faci. Acest centru va avea și un board științific de șase persoane, lideri în domeniile acestea din Europa. Nu sunt din România, sunt din Europa. Este un board internațional care ne va consilia și ne va îndruma în această călătorie.
„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”
„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană - UrmătoareaGenerațieUE”
Website: https://mfe.gov.ro/pnrr/
Facebook: facebook.com/PNRROficial/
Prof. univ. dr. Daniel Vizman, decanul Facultății de Fizică și Matematică din cadrul Universității de Vest din Timișoara, vorbește despre Centrul de Cercetare de Excelență pentru o eficiență înaltă în utilizarea energiei, un proiect amplu, coordonat de UVT, care reunește universități și institute de cercetare de prim rang din România. Proiectul face parte din competiția Centre de Excelență COEX 2024, direcția climă, energie și mobilitate, și propune dezvoltarea unei comunități științifice capabilă să lucreze la nivel internațional pe teme de frontieră: materiale avansate, surse alternative de energie, celule solare, baterii, optimizarea sistemelor de încărcare și transferul ideilor din cercetare către aplicații.
1. Domnule profesor, proiectul are un titlu complex: Centrul de Cercetare de Excelență pentru o eficiență înaltă în utilizarea energiei. Ce înseamnă, de fapt, acest proiect?
Energia, știm ce înseamnă. În momentul în care vrem să consumăm energie, ne gândim să o și economisim și să o și producem eficient. Evident, te poți gândi că îți scad cheltuielile, dar, în același timp, eficiența ar însemna ca, prin costuri mai reduse, să obții un efect mai mare, mai multă energie. Lucrăm pe mai multe componente, pe mai multe detalii, pe tot lanțul acesta, de la producerea energiei și până la folosirea ei. Nu este o temă singulară, ci un proiect vast, care abordează eficiența energetică din mai multe direcții.
2. Competiția face parte din programul Centre de Excelență COEX 2024. Cum vedeți această finanțare pentru cercetarea românească?
Trebuie să recunosc, sunt de o viață în peisajul acesta al cercetării românești și așa ceva nu am mai avut ca oportunitate. După părerea mea, ar trebui să fie un game changer, adică să schimbe paradigma în care facem cercetare. Sperăm să se întâmple lucrurile așa cum au fost previzionate, dar, într-adevăr, este o schimbare de atitudine în finanțarea cercetării. Cercetarea are nevoie, și nu o spun eu, de sprijin financiar solid. Acesta este unul dintre lucrurile pe care le văd foarte pozitiv în peisajul cercetării românești de acum. Sigur, o rândunică nu face primăvară, dar este un semn bun. Ce ne dorim este să nu rămână un moment singular, ci să fie un început bun pentru cercetarea românească, pentru că avea nevoie de finanțări consistente.
3. Ce înseamnă, concret, un centru de excelență?
Un centru de excelență înseamnă să creezi o comunitate de oameni care pot să performeze la un anumit nivel, inclusiv la nivel internațional. Dacă vrei acest lucru, ai nevoie să atragi oameni buni. Iar ca să atragi oameni buni, creezi astfel de oportunități în care aceștia să se simtă bine pentru a performa, să se simtă respectați, validați, remunerați conform valorii lor. Acesta este unul dintre obiectivele majore. Evident că acest centru abordează și teme de cercetare actuale, importante, dar are și această componentă: să creeze comunități. Mai mult, pentru că în centru avem parteneri, trebuie să asigurăm și complementaritate. Nu ar trebui ca fiecare institut sau universitate din România să aibă toate echipamentele. Este suficient ca unii să aibă unele, alții să aibă altele și să colaborăm pentru un scop comun.
4. Universitatea de Vest din Timișoara coordonează acest proiect. Ce spune asta despre capacitatea UVT de a coordona echipe mari și proiecte strategice?
Aș dori să nuanțez puțin aici, ca să vedem exact care este rolul unei instituții, cum este universitatea. Universitatea, ca să coordoneze aceste proiecte, este o noțiune abstractă. Ceea ce trebuie să facă universitățile este să asigure un mediu, o atmosferă care să atragă oameni performanți și care să poată derula activități de cercetare cu relevanță internațională.
Cred că Universitatea de Vest din Timișoara a reușit acest lucru. Nu vorbim numai de administrație, deși și aici este important. Ca cercetător, aș vrea să nu îmi pese de devize, de birocrație. Aș vrea să îmi fac treaba. Cu cât sprijinim mai mult aceste lucruri, cu atât putem performa mai bine. Și aceasta este și o formă de respect față de cercetători.
Dincolo de asta, trebuie să creezi și o atmosferă prietenoasă, pe lângă investițiile în infrastructură, care și ele sunt importante. Cred că UVT a reușit acest lucru. În momentul în care un cercetător din Franța, cu cel mai înalt grad în sistemul CNRS, un cercetător francez, nu român, a hotărât să vină în România pentru câțiva ani și să performeze la Universitatea de Vest din Timișoara, cred că acesta este un lucru bun. Asta ne trebuie: să atragem oameni valoroși și să le creăm o atmosferă în care ei să poată performa.
5. Cine sunt partenerii Universității de Vest din Timișoara în acest proiect?
Pe lângă Universitatea Transilvania din Brașov, sunt unele dintre cele mai importante institute de cercetare din România.
Este Institutul de Laseri de la București, unde s-a făcut și primul laser din România, un institut cu mare tradiție. Este Institutul de Fizica Materialelor din București, un alt institut fanion al cercetării românești. Avem și un institut din Timișoara, Institutul de Electrochimie, care este partener în proiect. Evident, Universitatea Transilvania din Brașov vine cu partea inginerească. Dacă discutăm despre ce facem efectiv, ei vin cu această componentă: sunt inginerii care ne sprijină pe noi, cei care facem cercetare fundamentală, pentru a merge în zona aplicativă.
6. Care sunt temele concrete de cercetare ale proiectului?
Proiectul este vast. Nu este o temă mică sau singulară. Vrem să creăm o comunitate care să abordeze diferite teme din zonele climă, energie și mobilitate. Avem grupuri focusate pe diferite teme, care lucrează împreună. În primul rând, este un grup care se ocupă de materiale: de a dezvolta, de a sintetiza noi materiale sau de a îmbunătăți proprietățile unora. De exemplu, știm că în inima fiecărui LED este un mic cristal care dă acea lumină colorată, albă și așa mai departe.
Încercăm să dezvoltăm noi materiale astfel încât aceste LED-uri să fie mai eficiente energetic. La fel, vorbim despre materiale pentru iluminarea pe bază de laser. Sunt multe aplicații pentru acest lucru. Apoi este zona de celule solare. Știm că, în mare parte, celulele solare pe care le vedem sunt făcute din siliciu, dar acestea au anumite costuri și folosesc uneori materiale care nu sunt chiar prietenoase cu mediul. Există, prin urmare, un grup care se ocupă de dezvoltarea de noi materiale pentru celulele solare.
7. Puteți da câteva exemple de tehnologii la care lucrați?
Un exemplu sunt celulele sensibilizate cu coloranți. Practic, sunt ca niște sticle colorate. Le poți pune în locul geamului de la fereastră și ar putea să producă energie electrică. Ne putem imagina, de exemplu, sere în care acoperișul să fie făcut din aceste celule. Ele pot fi colorate, pot lăsa doar lumina utilă pentru plante și, în același timp, pot genera curent electric. Sigur, nu la aceeași eficiență ca alte tehnologii, dar acolo unde oricum nu ai altceva, pot fi foarte utile.
Un alt exemplu sunt celulele solare bazate pe polimeri. Panourile solare pe care le vedem sunt rigide, mari. Acestea pot fi mult mai flexibile. Te poți gândi că o clădire poate fi îmbrăcată în astfel de materiale și, pe lângă efectul estetic, ele pot produce și curent electric. Ne uităm și la geamuri termocromice. Imaginați-vă o sticlă făcută dintr-un material care, atunci când se încălzește, când bate soarele, își schimbă culoarea. Un fel de heliomat, ca la ochelari. Asta are efect asupra mediului din locuință și poate avea aplicații importante.
Ne uităm și la celulele solare din parcurile fotovoltaice. Aceste celule se încălzesc. Dacă în spatele panoului atașezi un dispozitiv termoelectric, prin efect Seebeck, poți genera din căldura acelui panou un surplus de curent electric. Mai avem în vedere și celule bifaciale. De obicei, iei lumina soarelui care vine direct pe celulă, dar ai putea să folosești și lumina sau energia reflectată de pământ. Astfel, ai două suprafețe active ale celulei solare și, pe aceeași suprafață, poți avea o eficiență energetică mai mare.
8. Toate aceste direcții pot avea, în timp, o finalitate practică?
Evident, dacă faci celule solare mai ieftine, se poate ajunge, în timp, și la efecte practice. Dar trebuie să fim realiști: noi facem cercetare de frontieră. Este acea masă critică ce trebuie să existe în permanență și care, la un moment dat, poate genera o idee preluată apoi de industrie, la alt nivel. Ne propunem, chiar pe zona celulelor solare cu coloranți, să mergem până la un start-up, adică o mică firmă care să pună în aplicare astfel de soluții. Avem și aceste idei. Dar trebuie să fim realiști. Cercetarea de frontieră este importantă tocmai pentru că aduce lucruri noi, care ulterior ar putea fi preluate de industrie.
Aici avem și o suferință a noastră. Din păcate, în unele zone, de exemplu, în zona materialelor avansate, nu avem în România companii care să crească cristale, așa cum există în alte țări. Dar nu putem să nu facem astfel de cercetări doar pentru că industria nu este încă pregătită. Dacă nu le facem, rămânem într-o zonă nesemnificativă. Sperăm ca, arătând că se poate, să motivăm companii și investitori să vină, să preia aceste idei și să lucrăm împreună cu ei. Așa se pune în mișcare mecanismul prin care ideile ajung în practică.
9. Există și o componentă de mobilitate. Ce înseamnă aceasta în proiect?
Mobilitatea se referă, evident, și la componenta de mașini electrice. Nu avem un grup care să lucreze direct pe construcția de mașini electrice, dar avem un grup care se ocupă de baterii și de optimizarea sistemelor de încărcare a mașinilor electrice. Așadar, zona de mobilitate este legată de stocarea energiei, de baterii și de echipamentele de încărcare.
10. Metaforic vorbind, un asemenea centru de excelență este un vis care a prins deja rădăcini?
Da, așa gândesc. Când văd entuziasmul colegilor care participă în acest centru, pot să spun că într-adevăr am pornit. Începem să creștem și sperăm să avem acea energie care să ne permită realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus.
Pozițiile pe lista de personal sunt 140, de la toți partenerii. Există responsabili pe fiecare partener, care mă susțin în acest lucru, iar cheia succesului va fi felul în care reușim să colaborăm. Noi am mai colaborat, altfel, nu câștigam un centru de excelență dacă eram luați aleatoriu. Dar vrem să ducem acest lucru la un nou nivel.
Mai mult, dintre aceste poziții, doar o parte sunt nominalizate, adică ocupate de cercetătorii existenți. O altă parte, cred că aproximativ o treime, dacă nu chiar mai mult, vor fi poziții libere, scoase la concurs. Așa sunt regulile în proiectele de cercetare. Vor fi puse pe EURES, pe un site al Uniunii Europene, unde pot aplica persoane din toată lumea. Putem angaja oameni și din străinătate, și din România. Nu sunt toate pozițiile ocupate. Avem această oportunitate.
11. Cum vedeți, în acest context, rolul Facultății de Fizică și Matematică și interesul tinerilor pentru științele exacte?
Științele exacte și științele naturii, în general, nu sunt foarte atractive pentru o mare masă a tinerilor. Probabil suntem una dintre cele mai mici facultăți, dacă nu chiar cea mai mică, după numărul de studenți. Acum, fiind și matematica, suntem puțin mai mulți. Dar vin în continuare elevi care se gândesc din liceu la acest lucru, la cercetare, din pasiune. Este o nișă, dar este o nișă importantă. Noi încercăm să promovăm aceste lucruri, pentru că nu putem face progres tehnologic fără să înțelegem cum funcționează natura. Fizica este regina științelor din acest punct de vedere.
Când tinerii întreabă de ce să facă fizică și matematică, încerc să le spun că, mai nou, companii precum Nokia, Vitesco sau Continental încep să întrebe și despre fizicieni, nu doar despre ingineri. Inginerii sunt o componentă importantă, dar în momentul în care vrei să dezvolți echipamente noi pe mașinile electrice, ai nevoie să înțelegi și fenomenele. Mașinile electrice sunt pline de radare.
Există acele head-up display-uri, unde vezi informațiile proiectate pe parbriz. Acolo este foarte multă optică, foarte multă știință a propagării undelor, iar aici fizicienii pot ajuta. Mai este un domeniu foarte important în care este mare nevoie de fizicieni bine pregătiți: fizica medicală. Aparatura din medicină, tot ce înseamnă imagistică, tratament oncologic, are nevoie de astfel de competențe. Este clar un debușeu pentru acești tineri.
12. Dacă ne imaginăm că suntem peste cinci sau zece ani, ce ar trebui să rămână după acest centru?
Sunt două componente. O dată este componenta științifică, în care sperăm să obținem obiectivele propuse: să obținem acele materiale, acele optimizări care să ducă la o eficiență mai bună în utilizarea energiei. Sunt toate obiectivele despre care am vorbit și mai sunt și altele, cum este prognoza solară, despre care nu am apucat să vorbesc. Avem și componenta de aplicație pe celulele solare cu coloranți, care să meargă spre piață.
Dar un alt lucru important este să creăm o comunitate în care tineri valoroși să vină și să contribuie la acest centru și la obiectivele lui. Asta ar însemna sustenabilitate. Ca să faci cercetare de performanță, ai nevoie de tineri buni, de persoane bine pregătite. Dacă acest centru va funcționa așa cum ne imaginăm, cadrul este pregătit. Ei pot să facă cercetare aici, să câștige aici la fel cum ar câștiga într-un institut din străinătate.
Mai mult, dacă vom avea succes, există deja în strategia guvernului posibilitatea de a prelungi finanțarea pentru aceste centre, sigur, după o evaluare și după ce vedem că ne-am atins obiectivele. Pe mine, personal, dincolo de numărul de articole, deși și acelea sunt importante pentru că reflectă calitatea, mă interesează prestigiul câștigat în comunitate prin lucrurile efective pe care le faci. Acest centru va avea și un board științific de șase persoane, lideri în domeniile acestea din Europa. Nu sunt din România, sunt din Europa. Este un board internațional care ne va consilia și ne va îndruma în această călătorie.
„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”
„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană - UrmătoareaGenerațieUE”
Website: https://mfe.gov.ro/pnrr/
Facebook: facebook.com/PNRROficial/