Sari la conținut
Forum Roportal
octav.c

Trei intrebari scurte:

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Pentru ca nu ma multumesc raspunsurile 'oficiale', va consult pe voi.

 

1. Cum s-au format pesterile?

2. Cum s-au format cheile (ex. Cheile Rasnoavei, Dambovicioarei etc)?

3. Cum ajunge apa in izvoarele din inaltimile muntoase?

Editat de octav.c

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

3. Cum ajunge apa in izvoarele din inaltimile muntoase?

Evident o impinge in sus presiunea.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Evident o impinge in sus presiunea.

 

Asta este si parerea mea: apa (ploaie, rau, ocean etc) 'cade' gravitational inspre centrul pamantului, ajunge intr-o zona fierbinte, este vaporizata si presurizata, dupa care gaseste coridoare printre stancile muntilor, condenseaza si iese in forma de apa 'distilata', adica curata si mineralizata - din frecarea de mineralele intalnite pe drum -.

Interesant este faptul ca izvoarele sunt numai la munte si nu la alte forme de relief. Asta imi arata ca procesul respectiv tine de existenta unor coridoare gen 'tevi' ce fac legatura intre magma si varfurile muntoase.

 

Am cautat pe internet dar nu am gasit acest raspuns. Poate n-am cautat cu atentie :).

 

Ce poti sa-mi spui despre celelalte doua intrebari? Pentru ca variantele oficiale, nu stau - in opinia mea - in picioare. :)

Editat de octav.c

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Pentru ca nu ma multumesc raspunsurile 'oficiale', va consult pe voi.

 

1. Cum s-au format pesterile?

2. Cum s-au format cheile (ex. Cheile Rasnoavei, Dambovicioarei etc)?

3. Cum ajunge apa in izvoarele din inaltimile muntoase?

1. Peşterile se formează în regiune cu relief calcaros, deoarece această rocă e friabilă şi poate fi erodată uşor de apele subterane. A se vedea unde sunt cele mai renumite peşteri din România: în regiunile calcaroase din Sud Vestul ţării, şi în cele din Nord Vest (zona Padiş, din judeţul Bihor)

 

2. Cheile s-au format exact ca şi peşterile, în regiuni cu relief calcaros, doar că apele au tăiat la suprafaţă peisajul.

 

3. Pentru a răspunde la această întrebare, îmi amintesc de trecutul meu de călător pe munţi, cu cortul. Mergeam în grup cu trenul până într-o anumită staţie, iar de acolo, "hai la drum" până în vârf de munţi. Pe parcursul urcuşului aveam o regulă: "trebuia să ne luăm provizii de apă de la orice izvor întâlnit în cale, pentru că, cu cât ne apropiam de vârf, izvoarele erau tot mai puţine, iar înspre punctele cele mai de sus ale munţilor, dispăreau în totalitate".

De asemenea, se ştie că în zonele montane, cad cele mai multe precipitaţii, cel puţin în România.

 

De aici se trage concluzia că, scurgerile montane şi nu numai, sunt alimentate de precipitaţii, iar prin infiltrarea apei, ajung în subteran, ca apoi, când întâlnesc o pantă, să devină izvoare.

 

 

 

 

Interesant este faptul ca izvoarele sunt numai la munte si nu la alte forme de relief.

Izvoare există şi la munte, şi la deal, şi la câmpie.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

De aici se trage concluzia că, izvoarele montane şi nu numai, sunt alimentate de precipitaţii, iar prin infiltrarea apei, ajung

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Din unele locuri de mare altitudine curge prea multa apa continuu cu un debit prea mare pentru a fi doar rodul precipitatiilor si condensului la acelasi nivel sau superior. Nu are de unde sa iasa atata apa de la nivelul respectiv in lipsa ploii.

 

Dă un exemplu, că altfel nu ştiu la ce faci referire.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Dă un exemplu, că altfel nu ştiu la ce faci referire.

Nu stiu sa-ti dau un exemplu cunoscut. Am un munte mare foarte aproape si chiar contemplam debitul sub un izvor de mare altitudine intrebandu-ma de unde oare iese toata apa aia continuu, fara ploaie. Ar trebui sa curga toata, ar trebui sa sece, dar nu se opreste sau scade nivelul niciodata, indiferent de lipsa ploii. Adevarat, creste cand ploua, dar apoi revine repede la acelasi debit totusi mare si constant. Sa fie o gaura mai sus in care se aduna apa si apoi iese printr-o fisura (in partea de jos a gaurii) cu debit constant? Nu cred, deoarece presiunea ar impinge-o cu viteza iar debitul ar scadea constant. Dar debitul dupa ce scade rapid dupa ploaie, ramane si se mentine constant continuu mare.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Am un munte mare foarte aproape si chiar contemplam debitul sub un izvor de mare altitudine intrebandu-ma de unde oare iese toata apa aia continuu, fara ploaie. Ar trebui sa curga toata, ar trebui sa sece, dar nu se opreste sau scade nivelul niciodata, indiferent de lipsa ploii.

 

 

Debitele izvoarelor se calculează luând media precipitaţiilor multianule din acea regiune şi înălţimea de la care izvorăşte apa, la care se adaugă studierea structurii geologice.

  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Izvoare există şi la munte, şi la deal, şi la câmpie.

 

IZVOARE

 

Stiu ca asa se spune cand sapi un put: ai gasit un izvor. De fapt ai facut un dren intr-un rau subteran. In Bucuresti sunt vreo trei rauri situate la inaltimi diferite (16m/60m/180m) care curg dinspre N spre S, separate intre ele de straturi argiloase.

 

Mai stiu ca exista 'izvoare' in campie, insa cred ca acestea functioneaza pe principiul vaselor comunicante.

Ce poti sa spui insa cand o apa izvoraste din piatra seaca a varfului unui bloc de piatra, cel mai inalt din zona?

 

Detinem o pensiune la munte de unde privesc saptamanal Vf Omu in zare. De la noi au plecat multi turisti pe jos, pana acolo, si mi-au spus ca sus, pe acel varf exista un binevenit izvor. Ar trebui sa stai langa mine si sa privesti varful muntos ca sa realizezi ca intradevar apa vine impinsa cu presiune de jos, cum bine a observat si Pippo.

 

Merg adesea cu turistii la 'Prapastii', niste chei absolut spectaculoase, unde se desfasoara scoala de alpinisti. Intreg drumul este strajuit de un rau tumultos. De fapt, era, pentru ca acum totul este perfect uscat. Pana in varf! Am auzit ca in Comarnic - parca - 'se da' apa o ora sau doua pe zi, si ma intreb ce anume s-a schimbat in mecanismul planetei de a secat apa care curgea de milioane de ani?...

 

PS. Imi amintesc ca am vazut documentare cu izvoare sub...marine.

Eu cred ca varianta corecta este aceea de apa impinsa de presiunea termica. Cu cat ploua mai mult, cu atat se aduna in vai, pe de o parte, dar se si infiltreaza, pe de alta parte.

Totusi, spre exemplu in Tunisia exista doua mici izvoare - singurele surse de apa dulce - de cand se stiu oamenii acolo. Cu toate ca ploua si odata la 5 ani... :(

Si ambele situate sus, in munti...

 

1. Peşterile se formează în regiune cu relief calcaros, deoarece această rocă e friabilă şi poate fi erodată uşor de apele subterane.

 

PESTERI

 

Da, asta este varianta oficiala, care as vrea sa o dezbatem aici!

Eu ma gandesc la altceva...

 

Am avut ocazia sa vizitez pestera Postoina, in Slovenia. Este una dintre cele mai mari din lume, dar tot nu m-am asteptat sa merg cu un fel de trenulet decapotabil vreo 20-30 de minute prin ea - trecand prin sali uimitoare, una fiind amenajata ca si sala de concerte, mare si luxoasa precum cea a Ateneului Roman - ca sa ajungem in final in sala centrala!

Aici, daca nu stiai unde te afli, ai fi zis ca ai iesit afara in noapte! Ceva ce nu poate fi descris si imaginat, ci doar de vazut...

Am poze facute, dar nu stiu cum mai pot sa le pun aici.

In fine, am intrebat-o pe ghida noastra, fiind si geolog de profesie, cum s-a putut forma aceasta pestera uriasa.

Ca si profesionist, dansa mi-a spus ca este rodul eroziunii unui rau subteran. M-am uitat in jur si am incercat sa-mi imaginez procesul respectiv, insa atat cat ma pricep ca si inginer, nu este chip sa fie acesta felul in care s-au format...

Deci...

Ei, si aici as fi fost mai convingator daca ne-am fi aflat acolo, sa vedem forma ondulatorie a peretilor si spatialitatea haurilor ce serpuiau atat pe orizontala cat si pe verticala. Eu unul ma gandesc la o alta teorie:

 

Imagineaza-ti perioada in care stancile acestea erau magma topita, prin care isi facea drum spre suprafata, serpuind functie de densitatea variabila a magmei topite, pungi uriase de gaze ce veneau din strafundul planetei.

Cateodata apucau sa iasa la suprafata si astfel pestera era deschisa, alteori ramanea prizoniera si devenea o pestera inchisa.

Forma peretilor unei pesteri aduce, in opinia mea, exact ca un material initial topit, care se raceste fiind tinut impins de un gaz in presiune.

Totodata si cristalele inflorite sunt crescute din ecuatia chimica dezvoltata intr-un mediu gazos, foarte incins.

 

Ce parere aveti?

2. Cheile s-au format exact ca şi peşterile, în regiuni cu relief calcaros, doar că apele au tăiat la suprafaţă peisajul.

 

 

CHEILE MONTANE

 

Stiu, cunosc, dar iarasi nu sunt de caord. Apele nu ar sapa asa, doar prin simpla curgere, plus ca ar sapa si in lateral si cheile ar trebui sa fie din ce in ce mai late spre baza. Insa ele sunt verticale.

 

Parerea mea?

 

Apele, insa nu prin curgere, ci prin inghet dezghet: apa infiltrata in microfisuri sau fisuri ingheata, disloca mici bucati de piatra, primavara suvoiul le rostogoleste si ajung la vale rotunjite, si de diverse marimi. An de an, un mic parau poate sapa in stanca cativa centimetri, pe verticala. In milioane de ani sau poate doar cateva sute de mii de ani, s-ar obtine un chei identic cu cele din natura.

 

Ce parere aveti?

 

PS. Voi reveni cu fotografia gasita pe un panou al rezervatiei, cu cprivire la modul oficial in care s-a format cheiul. Si eu zic ca nu este chip sa existe asa ceva...

Editat de octav.c

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×