Cei mai prestigiosi laureati ai premiilor Nobel

Premiile Nobel, acordate anual pe sase categorii, pentru rezultate deosebite in domeniile fizica, chimie, fiziologie (sau medicina), literatura, economie si pentru promovarea pacii in lume. Premiile sunt decise de patru institutii – trei suedeze si una norvegiana – dintr-un fond stabilit conform testamentului lasat de Alfred B. Nobel. Acesta a precizat ca premiile vor fi decernate

„acelor persoane care in anul precedent au adus mari beneficii intregii omeniri."

Premiile Nobel se acorda cu incepere din anul 1901, fiind considerate drept cele mai prestigioase din lume. O galerie a celor mai merituosi laureati ai premiilor Nobel ar arata cam asa:

Cel mai faimos om de stiinta din istoria omenirii a primit premiul Nobel in 1921, si nu pentru faimoasa teorie a relativitatii generale, postulate de el in 1915, ci pentru „efectul fotoelectric". Einstein remarcase fenomenul interesant si neasteptat al emisiei de electroni a atomilor bombardati cu fotoni. In 1905, el argumenta ca lumina este divizata in „particule discrete" (fotonii). A fost doar una dintre marile descoperiri ale lui Albert Einstein.

Albert Einstein, premiul Nobel in 1921 pentru„efectul fotoelectric"

Marie Curie a fost prima persoana careia i s-au decernat doua premii Nobel, si este una dintre cele doua persoane careia i s-au acordat doua premii pe domenii diferite. Ea si sotul ei, Pierre, impreuna cu Henri Becquerel, au obtinut Nobelul pentru fizica, in 1903, pentru descoperirea radioactivitatii. Apoi, in 1911, lui Marie Curie i s-a decernat premiul Nobel pentru chimie, pentru descoperirea elementelor chimice radiu si poloniu. Sotii Curie au fost rasfatatii premiilor Nobel, iar fiica lor, Irene Joliot-Curie a primit Nobelul pentru chimie in 1933, impreuna cu sotul ei, Frederic.

Marie Curie, premiul Nobel pentru fizica in 1903 si chimie in 1911

Fleming si Muller, laureati ai premiilor Nobel pentru medicina{title}

In 1945 premiul Nobel pentru medicina a fost acordat lui Sir Alexander Fleming, Ernst Chain si Sir Howard Florey pentru descoperirea penicilinei, un mucegai, de fapt, si folosirea ei ca antibiotic. Potrivit legendei, Fleming a descoperit penicilina printr-o intamplare, cand a mancat o bucata de paine mucegaita si s-a vindecat uluitor de repede de o boala infectioasa.

Sir Alexander Fleming, premiul Nobel pentru medicina in 1945

Adevarul este ca Fleming a dat intamplator de penicilina in 1928, dupa ce a revenit din concediu, descoperind ca mucegaiul invadase o cultura de bacterii din laboratorul sau. Bacteriile fusesera rapuse de mucegai. Fleming a petrecut ani in sir studiind efectele mucegaiului asupra culturilor de bacterii si a ajuns, astfel, la penicilina, preparatul care a insemnat, pentru multi oameni, diferenta dintre viata si moarte.

In 1946, americanul Hermann Muller a fost rasplatit cu premiul Nobel pentru medicina pentru descoperirea faptului ca radiatiile provoaca mutatii genetice. Biolog de formatie, Muller si-a petrecut anii, incepand cu 1920, studiind efectele radiatiilor X asupra diverselor organisme. In 1926 a descoperit legatura clara dintre expunerea la radiatii si mutatiile letale. Comitetul Nobel i-a recunoscut munca dupa ce a atras atentia asupra efectelor devastatoare ale caderilor radioactive de dupa bombardamentele nucleare de la Hiroshima si Nagasaki.

Hermann Muller, premiul Nobel pentru medicina in 1946

Alti merituosi laureati ai premiilor Nobel{title}

Francis Crick si James Watson au obtinut premiul Nobel pentru medicina in 1962, pentru descoperirea faptului ca ADN-ul este organizat sub forma unei spirale duble. Maurice Wilkins a impartit premiul cu ei pentru ca a furnizat cele mai timpurii dovezi in sprijinul acestei teorii. El s-a folosit de o tehnica numita „cristalografie cu raze X" pentru decelarea formei moleculei ADN.

Watson, Crick si Wilkins, premiul Nobel pentru medicina in 1962

Comitetul International al Crucii Rosii este organizatia care a obtinut cele mai multe premii Nobel. I-a fost decernat premiul Nobel pentru pace, in 1917 si 1944, pentru activitatea sa in primul si cel de-al doilea razboi mondial, si un al treilea premiu pentru pace in 1963, la 100 de ani de la infiintarea sa.

Crucea Rosie, premiul Nobel pentru pace in 1917, 1944 si 1963

Martin Luther King, Jr. - Nobelul pentru pace si Werner Heisenberg pentru fizica{title}

La varsta de 35 de ani, reverendul Martin Luther King, Jr. a devenit cel mai tanar laureat din lume al premiului Nobel pentru pace, decernat lui pentru activitatea de combatere a segregatiei si discriminarii rasiale in SUA. Martin Luther King a militat pentru mijloace pasnice de aplicare a masurilor anti-segregationiste si Nobelul pentru pace i-a fost acordat in 1964.

Martin Luther King, Jr., premiul Nobel pentru pace in 1964

Heisenberg a primit Nobelul pentru fizica in 1932, pentru dezvoltarea principiilor mecanicii cuantice, regulile care guverneaza comportamentul particulelor subatomice.

Werner Heisenberg, Nobelul pentru fizica in 1932