Public Enemies (Inamicii publici)

Saptamana 4-10 septembrie

Vineri-Joi 14:10

Premiera: 17 Iulie 2009

UNIVERSAL PICTURES

Prezinta

INAMICII PUBLICI

un film de MICHAEL MANN

cu:

JOHNNY DEPP

CHRISTIAN BALE

MARION COTILLARD

BILLY CRUDUP

Regia:

MICHAEL MANN

Scenariul:

RONAN BENNETT

MICHAEL MANN

ANN BIDERMAN

Producator

KEVIN MISHER

Dupa romanul „Public Enemies" de BRYAN BURROUGH

Durata: 140 minute

Distribuit de RO IMAGE 2000

Rating: N15 –NERECOMANDAT SUB 15 ANI

INAMICII PUBLICI

Niciun alt cineast nu a reusit sa suprinda mai bine decat Michael Mann tulburarile, nelinistea si framantarile unui om aflat intr-o situatie limita, in circumstante extreme. Timp de trei decenii, Mann a dovedit ca este un artist deosebit, capabil sa isi lase amprenta asupra generatiilor. Incepand cu „Thief", Manhunter", si continuand cu „Heat", „The Last of the Mohicans" si „The Insider", dar si in „Collateral" si „Miami Vice", dramele sale au adus pe ecran figuri emblematice, simboluri cu impact puternic asupra societatii, interpretate de cei mai talentati si puternici actori ai vremurilor noastre.

INAMICII PUBLICI este un proiect ambitios, o saga plasata in lumea gangsterilor, iar Michael Mann are ocazia de a-l indruma in calitate de regizor pe JOHNNY DEPP (seria Pirates of the Caribbean, Sweeney Todd), unul dintre cei mai talentati actori contemporani.

In acest film, Mann realizeaza impreuna cu Depp o introspectie in viata teribilului John Dillinger, ale carui crime si viata periculoasa, indrazneala si carisma au fascinat o tara intreaga.

INAMICII PUBLICI este povestea lui John Dillinger, gangsterul care a jefuit banca dupa banca in timpul Marii Depresiuni, devenind tinta numarul unu a FBI-ului condus de J. Edgar Hoover (BILLY CRUDUP); este un thriller palpitant in care apar alaturi de Johnny Depp CHRISTIAN BALE (The Dark Knight, Terminator Salvation), si MARION COTILLARD (La Vie En Rose, A Good Year), actrita distinsa cu premiul Oscar.

Nimeni nu-i putea stavili pe Dillinger si banda sa. Nicio inchisoare nu-l putea retine dincolo de gratii. Erau vremuri periculoase. Indrazneala lui, curajul nesabuit, il facusera sa devina in ochii oamenilor un fel de haiduc care lua de la banci ceea ce bancile luasera cu rapacitate de la ei. Si mai presus, in ochii unei femei, Dillinger era un erou; Billie Frechette (Coltillard) il iubea, fascinata de felul in care se juca el cu moartea si pericolul.

In vreme ce aventurile bandei lui Dillinger – in care au intrat mai tarziu sociopatul Baby Face Nelson (STEPHEN GRAHAM din Gangs of New York, Snatch) si talharul & rapitorul Alvin Karpis (GIOVANNI RIBISI din Cold Mountain, Lost in Translation)- ii infiorau pe multi, Hoover a considerat ca prinderea lor este cel mai bun prilej de a ridica nou infiintatul sau Birou de Investigatii intr-o forta de politie la nivel national, ce avea sa devina FBI-ul de astazi. Hoover este cel care a facut din Dillinger Primul Inamic Public Numarul Unu si l-a trimis pe Purvis (Bale), supranumit „Clark Gable al FBI-ului", pe urmele lui.

Dupa o serie de peripetii in care banda lui Dillinger s-a dovedit mai isteata decat oamenii lui Purvis, agentul cere ajutor de la Biroul din Dallas. Orchestrand cateva tradari – printre care si cea a infamei „Lady in Red" (BRANKA KATIC din Big Love, The Englishman) si a capului mafiot din Chicago, Frank Nitti (BILL CAMP din Reservation Road, Deception) Purvis reuseste sa-si incolteasca prada. Cand totul a fost zis si facut, tara intreaga a inteles ca moartea unuia dintre eroii sai inseamna nasterea unei legende.

Filmul este produs de KEVIN MISHER (The Interpreter, The Rundown) si Mann, iar scenariul este scris de RONAN BENNETT (Lucky Break, Face) in colaborare cu Michael Mann & ANN BIDERMAN (Primal Fear, Copycat). Este adaptat dupa cartea „Public Enemies" de BRYAN BURROUGH.

I se alatura lui Michael Mann o echipa tehnica formata din vechi colaboratori, dar si din unii noi, printre care regizorul de imagine distins cu premiul Oscar DANTE SPINOTTI (Heat, The Last of the Mohicans, The Insider), scenograful NATHAN CROWLEY (The Dark Hnight, The Prestige), designerul de costume de doua ori laureat al premiului Oscar COLLEEN ATWOOD (Manhunter, Memoirs of a Geisha), editorii PAUL RUBELL (Collateral, The Insider) si JEFFREY FORD (Breach, Street Kings), si compozitorul distins cu Oscar ELLIOT GOLDENTHAL (Heat, Frida). Producatorul executiv al filmului este G. MAC BROWN (The Departed, You’ve Got Mail).

Note de productie

„O singura regula am invatat de la Walter Dietrich: Niciodata sa nu lucrezi cu oameni disperati"

- John Dillinger

Desi au fost scrise o multime de carti, eseuri, au fost compuse cantece si s-au facut filme pe tema Marii Depresiuni, Michael Mann a fost interesat de aceasta epoca prin experientele unui criminal faimos, care a resit sa devina un soi de erou popular. Pentru americanii anilor ’30, care-si pierdusera economiile de-o viata si ramasesera pe drumuri flamanzi, John Herbert Dillinger nu a fost doar un hot, ci un erou care a spart bancile ce provocasera colapsul societatii, tragedie la care guvernul asistase neputincios.

Mann, care a mai scris un scenariu despre epoca respectiva si despre celebrul jefuitor de trenuri si banci Alvin Karpis, explica atractia stranie pe care o exercita Dillinger: „Dillinger, probabil cel mai bun jefuitor de banci din istoria Americii, a actionat doar 13 luni. A fost eliberat in mai 1933, iar pe 22 iulie 1934 era mort. Dillinger nu a iesit din puscarie, ci a explodat in peisaj. Era omul care vroia totul si vroia chiar atunci, pe loc."

Imediat dupa ce a iesit din inchisoare, pana spre sfarsitul lui iunie 1934, Dillinger a spart rand pe rand bancile din Midwest, atragand atentia intregii natiuni, dar in special cea a lui J. Edgar Hoover si a proaspat infiintatului sau Birou de Investigatii. Pentru a-i lua urma si a-l captura pe Dillinger, Hoover l-a desemnat pe tanarul agent cu fata patratoasa Melvin Purvis, al carui profil l-a inspirat pe celebrul creator de benzi desenate Chester Gould in conturarea personajului Dick Tracy. Dar Dillinger si oamenii sai se dovedeau mult mai buni decat agentii FBI; erau oameni duri si rapizi, care-si facusera „scoala" in puscarii, si aveau de partea lor cateva atu-uri. Stiau sa manuiasca cele mai noi arme automate, stiau sa profite de pe urma sistemului public de siguranta fragmentat, care nu avea inca acoperire nationala, conduceau la nivel de arta masini Ford V8 cu care reuseau sa paraseasca rapid scena si, mai ales, profitau de pe urma antipatiei populare fata de banci, un sentiment ce capatase o amploare tot mai mare.

Avand de confruntat Congresul tot mai putin increzator in nou-formatul si prea putin eficientul FBI, Hoover privea cu furie cum Dillinger ajunge un erou popular, in vreme ce agentii sai spilcuiti erau priviti ca niste mototoli. Intr-un efort disperat fata de o situatie ce escalada, Hoover il introduce in echipa de agenti pe Charles Winstead, un politist din Vest, si alti doi asociati ai acestuia, pentru a-i da de urma lui Dillinger. Ordinul lor era de a aresta orice ruda, prieten, iubita sau persoana care a avut contact cu vreunul din membrii bandei. In cele din urma, smecheria le-a reusit.

In timp ce isi batea joc de lege, celebrul talhar a calatorit prin tara cu iubita lui, Billie Frechette, aruncand cu bani in dreapta si-n stanga, cheltuind sume mari ce ridicau sprancenele elitei din Florida. Intr-un sfarsit, norocul lui Dillinger s-a ispravit la Biograph Theater din Chicago, pe 22 iulie 1934. Dupa ce fusese sa vada filmul Manhattan Melodrama si a iesit din sala, fortele de politie, coordonate de agentul Purvis, si ajutate de tradarea asa numitei „Lady in Red" (patroana de bordel din Chicago Anna Sage) au bagat o ploaie de gloante in el care l-au trimis pe lumea cealalta.

Dar abia acum legenda lui avea sa capete proportii si mai mari.

Admiratorii indurerati de moartea eroului lor, aveau sa-si inmoaie batistele in sangele imprastiat pe caldaram, iar mii de oameni au asteptat la morga sa ii vada trupul. De la simpli curiosi, pana la oamenii legii, cu totii au vrut o parte din mostenirea lui. Desigur, lui Purvis i-a revenit partea leului din afacerea aceasta. La vremea cand a fost ucis, Dillinger era atat de faimos, incat o parte din celebritatea sa a fost asumata de agentul FBI ce a devenit „Omul care l-a impuscat pe John Dillinger" desi el nu a pus degetul pe tragaci. Genul acesta de faima a inceput sa-l deranjeze pe Hoover, care in cele din urma, l-a scos pe Melvin Purvis din FBI.

Trei sferturi de secol mai tarziu, statutul lui Dillinger de infractor legendar s-a consolidat. De la imaginea clasica a zambetului sau stramb, pana la statutul de „unul dintre cei mai celebri locuitori ai orasului Chicago", Dillinger ramane un simbol. Si nimeni altul nu putea sa fie mai insufletit de imaginea sa decat un barbat care a crescut la mai putin de 250 km de casa parinteasca a lui Dillinger din Mooresville, Indiana: un actor numit Johnny Depp.

„In adancul sau, Johhny are un fel de duritate" comenteaza Mann. „Cand am inceput sa vorbim despre proiect, a spus ca e interesat de Dillinger de multa vreme si ca celebrul talhar ii aminteste de cateva persoane din trecutul sau. Il are pe Dillinger in el; asta e ceva ce am simtit. Toti avem cativa fiori intunecosi inauntrul nostru, dar sa fii capabil sa mergi in adancul tau si sa rascolesti, sa scoti la iveala acest intuneric... asta inseamna curaj."

Depp isi explica interesul fata de gangster: „Destul de amuzant, cand eram copil eram fascinat de John Dillinger. Sa nu ma intrebati de ce, il admiram si gata. Imi placea intr-un fel. Dar, privind inapoi, cred ca m-a interesat caracterul sau. Era vorba despre el ca om... intr-o vreme cand barbatii erau barbati cu adevarat. Era, in bine si in rau, exact cine era, fara compromisuri in nicio privinta."

Pentru Michael Mann provocarea era sa creeze acel 1933 autentic, sa reinvie acei ani pentru publicul din 2009. Si nu numai in ceea ce priveste exteriorul, dar mai ales, era preocupat sa redea modul in care gandeau oamenii. De pilda, cum curtau barbatii femeile in 1933. Cum isi traiau viata recidivistii, cum isi priveau soarta. Ce insemna pe atunci lume materiala pentru cei inflamanziti si respinsi. Despre disperarea din strada.

In ce-l priveste Christian Bale, actorul a fost interesat de ceea ce a crezut ca au fost trairile lui Purvis. Este convins ca agentul FBI stia ca e persoana care trebuie sa-si murdareasca mainile. „Presa era plina de laude la adresa lui, era tratat ca un erou" afirma Bale „dar eu cred ca Purvis traia un conflict in legatura cu masurile luate de Birou pentru a deveni eficient."

„Purvis nu avea nicio satisfactie in a-l urmari pe Dillinger, in interpretarea mea. La vremea cand l-a incoltit, Purvis trebuie sa fi realizat compromisul pe care el insusi il facea vizavi de propriile valori si incepuse sa se intrebe cine este de fapt ratatul in toata afacerea asta." Pentru a-si pregati personajul, Bale si Mann au vizitat birourile FBI din Quantico, Virginia si au petrecut un timp alaturi de fiul lui Melvin Purvis, Alston. Pentru ca nu exista nicio intregistrare a vocii lui Purvis (a murit in 1960) Bale a ales sa foloseasca accentul sudist al lui Alston pentru film.

Pentru a o intelege pe Billie Frechette, Mann a studiat amanuntit povestea acestei femei care a devenit iubirea vietii lui Dillinger. „Am incercat sa descifrez viata lui Billie: ce facea, ce o interesa, cum se descurca in timpul Marii Crize" afirma el. „Lucra ca garderobiera la The Steuben Club; era o tanara ambitioasa dintr-un mic orasel care-si croise drum in Chicago. Inca un lucru care mi s-a parut semnificativ este acela ca era indianca. Ca nativa a tribului menomine, era un cetatean de clasa a doua, un outsider."

DESPRE DISTRIBUTIE

JOHNNY DEPP (John Dillinger) a fost recent nominalizat la Oscar pentru „Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street," regizat de Tim Burton si pentru care a castigat un Glob de Aur.

In rolul Capitanului Jack Sparrow, Depp a jucat in „Pirates of the Caribbean: At World’s End," dupa ce „Pirates of the Caribbean: Dead Man’s Chest" a adus incasari de peste 1 miliard de dolari, devenind cel de-al treilea film ca incasari din istoria box-office-ului. Pentru rolul din „Pirates of the Caribbean: The Curse of the Black Pearl" Depp a fost nominalizat la Oscar si la Globul de Aur.

Depp a dobandit atat simpatia criticilor cat si cea a publicului, prin filmele sale memorabile. In 2005 a colaborat cu Burton la „Charlie and the Chocolate Factory," pentru care a fost nominalizat la Globul de Aur, si la „Corpse Bride," nominalizat la Oscar pentru Cel Mai Bun Film de Animatie, in 2006. In 2004 el a mai jucat alaturi de John Malkovich si Samantha Morton in „The Libertine." Depp a fost nominalizat pentru a doua oara la Oscar, precum si la Globul de Aur si BAFTA cu filmul „Finding Neverland," in care joaca alaturi de Kate Winslet si Freddie Highmore.

Filmografia sa mai include „Secret Window," de David Koepp, „Once Upon a Time in Mexico," de Robert Rodriguez, „From Hell" de Albert si Allen Hughes, „Blow" de Ted Demme," „Before Night Falls," de Juliam Schnabel, „Sleepy Hollow," de Tim Burton, „The Ninth Gate," de Roman Polanski, „Arizona Dream" de Emir Kusturica si „Fear and Loathing in Las Vegas," de Terry Gilliam.

Depp a fost remarcat pentru prima oara in „Donnie Brasco," in care a jucat alaturi de Al Pacino, urmand apoi rolurile din „Dead Man" si „Don Juan DeMarco," insa rolul sau exceptional din „Edward Scissorhands," regizat de Tim Burton, a fost cel ce i-a adus reputatia unuia dintre cei mai interesanti actori de la Hollywood.

CHRISTIAN BALE (Melvin Purvis), nascut in Tara Galilor, a crescut in Anglia si Statele Unite. A debutat in „Empire of the Sun," regizat de Steven Spielberg.

Filmografia sa mai include „Henry V," „The Portrait of a Lady," „The Secret Agent," „Metroland," „Velvet Goldmine," „All the Little Animals," American Psycho," „Shaft," „Captain Corelli’s Mandolin," „Reign of Fire," „Lauren Canyon," „The Machinist," „Batman Begins," „The New World," „The Prestige," „Harsh Times," „Rescue Dawn," „3:10 to Yuma," „The Dark Knight" si „Terminator Salvation."

In curand Bale va putea fi vazut in „The Fighter, in care joaca alaturi de Mark Wahlberg.

MARION COTILLARD (Billie Frechette) este cunoscuta pe plan international pentru modul in care se dedica rolurilor sale.

In noiembrie 2009, Cotilllard va putea fi vazuta in „Nine," alaturi de Nicole Kidman, Penelope Cruz, Kate Hudson, Dame Judi Dench si Sophia Loren, film regizat de Rob Marshall.

Recent, Cotillard a devenit a doua actrita franceza care a castigat un Oscar si prima care l-a castigat pentru un rol in limba franceza. Premiul a fost acordat pentru rolul lui Edith Piaf din filmul „La Vie en Rose."

Filmografia ei mai include „A Very Long Engagement," seria „Taxi," „A Good Year," de Ridley Scott, „Bigh Fish," de Tim Burton, „Love Me If You Dare" si „Innocence."

BILLY CRUDUP (J. Edgard Hoover) a jucat in partea a treia din „Mission: Impossible," regizata de J.J. Abrams si „Trust the Man." A mai aparut in comedia fantastica „Big Fish" produsa de Columbia Pictures si regizata de Tim Burton, in „Charlotte Gray," alaturi de Cate Blanchett, in „World Traveller," alaturi de Julianne Moore, si in „The Good Shepherd," regizat de Robert De Niro.

A debutat in lung-metraje cu „Sleepers," regizat de Barry Levinson, in care au mai jucat Robert De Niro, Brad Pitt si Jason Patric. Filmografia sa mai include „Everyone Says I Love You," de Woody Allen, „Inventing the Abbots," regizat de Pat O’Connor si „The Hi-Lo Country."

Crudup este de asemenea un celebru actor pe Broadway. A putut fi vazut, pana acum, in „The Coast of Utopia," „The Pillowman," „The Elephant Man" si „Arcadia."

DESPRE REALIZATORI

MICHAEL MANN (Regizor/Scenarist/Producator) a adunat numeroase distinctii pentru activitatea sa ca regizor, scenarist si producator, inclisiv patru nominalizari la Oscar pentru „The Insider" si „The Aviator." Originar din Chicago, Mann este celebru pentru dramele sale captivante, printre care se numara „Thief," „Manhunter," „The Last of the Mohicans," „Heat," „The Insider," „Collateral" si „Miami Vice."

In 2004, Mann a regizat „Collateral", cu Tom Cruise si Jamie Foxx. Pentru aceasta productie, Mann a fost distins cu numeroase premii si nominalizari, inclusiv David Lean Award pentru intreaga cariera de regizor la ceremonia premiilor BAFTA 2004.

Tot in 2004 a produs „The Aviator", in regia lui Martin Scorsese cu Cate Blanchett si Leonardo DiCaprio. Filmul a fost nominalizat la 11 premii Oscar, printre care si pentru cel mai bun film. Actrita Cate Blanchett a castigat un Oscar pentru cea mai buna actrita in rol secundar pentru maiestria cu care a interpretat-o pe Katherine Hepburn.

BRYAN BURROUGH (scriitorul cartii dupa care s-a realizat scenariul) este considerat unul dintre cei mai buni jurnalisti. A fost corespondent special pentru Vanity Fair in ultimii 17 ani si este fost reporter al The Wall Street Journal. Stilul sau i-a atras reputatia de jurnalist abil, cu simtul misterului, al umorului, care nu a renuntat la caldura umana cand relateaza un subiect. A scris despre diverse subiecte, de la vedete de Hollywood la proiecte NASA, de la crime misterioase in Israel pana la relatari despre razboiul din Irak.

Burrough a scris cinci carti, printre care bestsellerul nr.1 „Barbarians at the Gate: The Fall of RJR Nabisco" (in colaborare cu John Helyar) si recent „The Big Rich: The Rise and Fall of the Greatest Texas Oil Fortunes."

COLLEEN ATWOOD (costume) a primit o multime de premii, printre care doua Oscaruri, un Emmy si un BAFTA.

Atwood a creat costumele din „The Rum Diary", „Alice in Wonderland" de Tim Burton, „Big Fish", „Planet of Apes", „Little Women", „The Silence of the Lambs", „Married to the Mob" si multe altele.

Atwood a lucrat cu numerosi muzicieni, printre care Tony Bennett, Sting, My Chemical Romance si Christina Aguilera.

ELLIOT GOLDENTHAL (muzica) a creat muzica pentru orchestra, teatru, opera, balet si film. Recent a creat coloana sonora a adaptarii Juliei Taymor dupa „The Tempest", in care joaca Helen Mirren, Russell Brand si Djimoun Honsou.

In 2003 a fost distins cu un premiu Oscar si un Glob de Aur pentru cea mai buna coloana sonora originala din filmul „Frida", cu Salma Hayek in rolul artistei mexicane enigmatice Frida Kahlo.