Ghidul tau pe internet
Lansare de carte - Coriolan Babeti
Descriere
Parte dintr-un proiect de antropologie culturala si de analiza a artei moderne si postmoderne, cele trei volume de fata, Democratia, o religie a Marii Mame, sau despre triumful Ereziei Europene, dezvolta, la randul lor, frugalele prolegomene dintr-un op precedent, aparut de sub teascurile aceleiasi Edituri Curtea Veche in anul 2007: Istoria ca arena a disputei arhetipale.Coriolan Babeți reconsidera aici mitul fundamental al Modernitatii: "mitul istoriei" (Michel de Certeau). In perimetrul lui, autorul discuta mitul coextensiv al "cecitatii istoriei": acea „dare de seama despre orbi" in care evolutia umanitatii e inteleasa ca supusa unui fatum intru totul determinant. In percepția autorului vointa societaților este, astfel, supusa obiectivitatii unei arhetipale dispute dintre Masculin si Feminin. Alternanta la putere a celor doua paradigme este singura implacabila "conspiratie" de care omul ar trebui inca sa mai tina cont, in primul rand, daca va urmari ca, in alegerile lui, sa ramana de partea "castigatoare" in istorie...
Nu ceea ce fac omul, grupurile si, in cele din urma, omenirea, ci modurile in care ei sunt modelati si manevrati de lucrarea acestei diade transcendente – acesta este subiectul central al celor trei volume. Unul din argumentele la lumina zilei este tocmai actualitatea istorica, contextul unei societati europene care asista, fericita si anesteziata, la ascensiunea figurii, tot mai impozante, a Magnei Mater matroana imaginarului politic și al acțiunilor pe care Lumea Veche le pune in opera...
Autorul, din specia autorilor de metaistorie, recunoaste ca verbele actiunii istoriei, conjugate la diateza pasiva, nu onoreaza nici credinta, nici ratiunea si nici demnitatea omului, care de o buna bucata de vreme, fara a suferi de modestie, si-a atribuit rolul de „subiect al istoriei".
Ceea ce fondeaza pozitia lui Coriolan Babeti in lectura istoriei este linia de conflict arhetipal major al istoriei, subsumabil aspectelor transcendente Masculin-Feminin. Hypo-teza lui resusciteaza aspectele acestui dimorfism omniprezent nu numai in Cosmos si in natura umana ci si pe Corpul istoric al umanitatii, in imaginarul societatilor in natura actiunii omului.