Intalnirea cu scriitorii Alexandru Potcoava si Andrei Dosa la Institutul Blecher

Detalii

Categorie
Evenimente diverse
Modificat
acum 7 ani si 8 luni
Vizualizari
118

Voteaza & Distribuie

Descriere


Clubul de lectura Institutul Blecher va invita, miercuri 3 martie, de la ora 18.00, in Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor din Romania (Calea Victoriei, nr. 115), la lectura scriitorilor Alexandru Potcoava (proza) si Andrei Dosa (poezie). O intalnire moderata de Claudiu Komartin.

Alexandru Potcoava (n. 1980, Timisoara) a debutat devreme cu poezie: volumul „Iar Bianca sta-n Alex" (Marineasa, 2001) anunta aparitia unui nou val de scriitori formati in jurul cenaclului „Pavel Dan", spatiul in care se formasera, cu douazeci si cinci de ani mai devreme, poeti ca Ion Monoran sau Mircea Barsila. Dupa un premiu pentru debut acordat de filiala Timis a Uniunii Scriitorilor, Alex Potcoava a mai publicat romanul „Pavel si ai lui" (Brumar, 2005), pentru care a fost nominalizat la premiile revistei „Cuvantul". In timpul scurs de atunci, a continuat sa scrie, exersandu-se convingator in toate genurile: poezie, teatru (punand pe picioare la Timisoara un indraznet proiect de teatru alternativ, pentru care a scris mai multe piese, printre care „Barometru", „Trafic" sau „Oferta speciala") si roman. Alexandru Potcoava citeste la Institutul Blecher din romanul in lucru „De florile marului", o proza condusa excelent, cu personaje bine conturate, dialoguri uneori savuroase si cu o naratiune in care ghicesti un prozator matur, pregatit, la nici 30 de ani, sa construiasca pe spatii largi, cu inteligenta si acuitate.

Andrei Dosa (n. 1985, Brasov) este absolvent al Facultatii de Stiinte Economice si masterand la Facultatea de Litere a Universitatii Transilvania din Brasov. Membru, din 2007, al atelierului de scriere creatoare Lumina de Avarie, in jurul caruia s-a format un grup ce merita urmarit, Dosa a participat in 2009 la cea de-a noua editie a Maratonului de Poezie de la Brasov. Poet deopotriva ludic si grav (capabil sa exclame „Lasa epuizarea sexuala sa te acopere / ca cearsaful cu care se acopera mortii!"), tentat cateodata de scenarii ce amintesc de Cristian Popescu („Lucrurile parintilor"), alteori de mastile unui elegiac sarcastic din familia lui Alexandru Musina, Andrei Dosa isi contureaza cu fiecare nou text o voce inconfundabila. Direct si caustic, tanarul poet scrie cel mai bine, facand un arc peste timp, in spiritul „subiectivitatii angajate" a lui Rolf Bossert („isi incep ziua de munca / nerabdatori / zambetele lor seamana cu / o conserva deschisa cu cutitul // ei vorbesc doar / despre lucruri serioase / de parca limba lor ar fi fixata / cu un ac de cravata"). Cu astfel de poeti, literatura deceniilor urmatoare nu are cum sa arate rau.