Concert Simfonic - ora 19

Detalii

Categorie
Petreceri / Concerte
Modificat
acum 6 ani si 2 luni
Vizualizari
567

Voteaza & Distribuie

Descriere

vineri, 19 decembrie 2008, ora 19 Sala „Capitol"


CONCERT SIMFONIC

Dirijor:

WALTER HILGERS

Germania


Solist:

ANDREI BANCIU


Program:

R. Schumann: Concertul pentru pian si orchestra, in la minor, op. 54

J. Brahms: Simfonia a II-a, in Re major, op. 73


Avancronica de concert

In 23 decembrie, corul „Ion Romanu" al Filarmonicii „Banatul" va sustine in sala „Capitol" un concert de colinde pentru ca, in seara zilei urmatoare, sa-l asteptam in sarbatoare pe Mos Craciun. Pana atunci sa anuntam concertul orchestrei simfonice din 19 decembrie care va fi condus de maestrul Walter Hilgers din Germania. Seara de vineri se va deschide cu Uvertura „Prometeu" op. 43 de Beethoven. Venind din mitologia greaca, Prometeu a devenit un mit universal pentru ca a protejat oamenii si le-a dorit intotdeauna binele. Unele scrieri il considera creatorul oamenilor, pe care i-ar fi facut din argila. El este un erou civilizator pentru ca atunci cand Zeus i-a privat pe oameni de foc si totodata de foloasele lui, Prometeu a furat focul din cer si l-a adus pe pamant. Zeus l-a pedepsit inlantuindu-l pe o stanca din Caucaz unde zilnic un vultur ii ciugulea ficatul, care, ca in povesti, se refacea a doua zi la loc. El a fost salvat de un alt erou al mitologiei, Hercule.

Incantat de subiect, Beethoven a compus intre anii 1800 si 1801 un balet in trei acte pe care l-a denumit „Creaturile lui Prometeu". Libretul original s-a pierdut, dar uvertura a capatat o viata independenta ce se va imbogati vineri cu inca o reprezentare.

Concertul simfonic de vineri va continua cu o capodopera — Concertul pentru pian si orchestra in la minor, op. 54, de Robert Schumann. Aici ambianta impunatoare a stilului simfonic abordat in conceperea concertului instrumental, inaugurat de Beethoven in ultimele sale concerte, se remarca din plin. Vom observa cum orchestra Filarmonicii si solistul concertului, pianistul Andrei Banciu, vor constitui un ansamblu unitar, contribuind impreuna, cu mijloacele specifice, la nasterea unei muzici extraordinare. Ca si la Beethoven, este evident ca pianul este instrumentul preferat al lui Schumann, este confidentul si cel care i-a declansat fantezia si forta creatoare. Prin el Schumann atinge apogeul in creatie.

In intreaga lume simfoniile de Brahms inseamna un reper de constanta al repertoriului orchestrelor, reprezinta o necesitate a pulsului muzical si spiritual. Bucuria acestei seri de muzica este incununata si aureolata de Simfonia a II-a in re major op. 73, una din cele mai luminoase pagini din creatia celui ce a avut curajul si elocinta de a continua emanciparea genului simfonic inceput de Beethoven.

Pastorala lui Brahms, cum mai este denumita Simfonia a II –a, este o simfonie plina de iubire pentru frumos, natura si om. Privita prin prisma sistemului simfonic brahmsian, ca unitate, stil, echilibru si proiectia spre exterior a afectivitatii, simfonia este o pagina de referinta. Ea a avut la premiera, in decembrie 1877, la Viena, un succes rasunator.

Mircea Tataru