Ce pot să fac?

. a scris:

@5 o'clock: da, asta ar trebui să fac. Dar am expus care e problema, nu am găsit ceva care să mă pasioneze, să

Meutoini1 a scris:

Ai putea sa te iubesti pe tine si sa-ti porti de grija intai.

Sa mergi la un medic si sa vezi ce rezolvare gasesti pt problema auzului.

Sa mergi si la un psiholog n-ar strica.

Sunt oameni cu handicap sever care au invins asta si reusesc sa uimeasca prin ceea ce fac.

Totul e in tine, cu siguranta ai niste talente, doar sa ai putina ambitie si rabdare sa le dezvolti.

Esti un tip singuratic, poate ai putea incepe cu fotografia, fa un curs, inscrie-te intr-un club, intra pe forumuri "specializate", incearca sa-ti gasesti pasiuni unde auzul nu-i un punct forte.

Meutoini1 a scris:

Bună seara tuturor.

Nu mă aşteptam să se raspundă

Cum spunea si cineva mai sus, viata chiar nu are un rost, nu cred ca fiecare individ are o asa zisa "misiune" in viata.

Poti sa ai o viata fericita, sa fi inconjurat de persoane placute cu care iti poti petrece timpul, sa ai o situatie sociala si financiara buna, sau o viata nefericita in singuratate, indoiala, confuzie.

Sincer sa fiu imi pare foarte rau de tine dar nu esti singurul, nu stiu ce sa-ti spun, sa ai speranta? speranta te poate ucide. Trebuie doar tu sa-ti analizezi situatia ta si sa incerci sa iei masuri sa gaesti o rezolvare care sa-ti aduca un gram de culoare.

Si vreau sa mai spun ca multora nu le pasa, nu dau doi bani. Spunea cineva ca daca spui cuiva despre problemele tale, 1-nu le va pasa, 2- se vor bucura de problemele tale.

Te salut

Nu te baza decat pe tine insuti, capu sus !

@5 o'clock: știu că nu toți au norocul să presteze o muncă de care sunt pasionați. Dar eu am nevoie de asta, altfel nu pot face nimic. Mă g

Meutoini1 a scris:

Mă g

Poate ca n-am fost atenta la tot ce s-a scris pe acest topic, dar m-a impresionat povestea ta.

Cred ca esential pentru tine, in cazul in care inca nu faci deja asta, este sa inveti sa comunici cu oamenii. Ma refer la cei normali si la cei speciali ca tine. Invata limbajul semnelor, si poate cititul pe buze. Este esentiala comunicarea, pentru tine in primul rand, te vei simti mai liber, puternic, increzator, ii vei privi pe ceilalti de pe acelasi nivel al intelegerii (chiar daca va fi mai dificil decat pare). Pentru acest lucru merita efortul, este mai greu decat invatarea unei limbi straine probabil, dar tot invatare de limbaj este si iti este vital, pentru a te bucura de viata si a te integra, a depasi blocajele in care te afli, a iti construi viitorul, fericirea, posibilitatea unei relatii, a unor relatii normale si intemeierii unei familii, ca obiectiv eventual care este foarte realizabil pentru orice om care munceste si spera.

La mine la serviciu, intr-un departament alaturat lucreaza cu jumatate de norma o fata care nu aude; in schimb vorbeste si te intelege din miscarea buzelor, cred. Si desi aceasta problema pe care o are o face diferita, pot sa spun ca nu exista diferente notabile intre activitatea ei profesionala si a mea de exemplu, desi comunicarea este mai grea, in rest este perfect integrata, la nivelul posibilitatilor ei. Si ca sa ma intelegi, si eu sunt ca ea, nu am activitati care m-ar pune pe picior de egalitate cu Directorul general, nici macar cu Managerul meu. Imi accept limitarile, naturale sau educationale, si nu ma simt deloc descurajata, ci incurajata ca sa avansez in ceea ce pot eu face mai bine.

Meutoini1 a scris:

Cu fotografia nu cred că m-aș descurca, nu am deloc simț artistic. Dar poate am să fac o pasiune din utilizarea calculatorului, cum am spus mai sus. Oricum, trebuie să

Am