Black velvet a scris:Fiind pe o arie despre religie, cred ca ar trebui definit spiritul si spiritualitatea, din punct de vedere religios si nu din alte puncte de vedere. Aici nu am fi nici offtopic deoarece, mantuirea se face tocmai acestui spirit (suflet) si nu corpului omenesc, a carui singura
Accesul la mantuire se ofera numai privilegiatilor
Început de Zero*, Vin 13 iul 2012 · 1.610 răspunsuri · 67.148 vizualizări
Renaissance a scris:Halucinatia e doar ceva particular ce implica deja defecte la nivel organic.
Si omul sanatos poate avea episoade halucinatorii. Uneori, un astfel de episod poate fi provocat si de stres sau alti factori.
BlueS a scris:De ce ar avea faptele bune de suferit?Faptele bune izvorasc din sufletul persoanei care le face,nu din credinta sau necredinta.
Asta este ceva de genul,fac fapte bune ca sa-mi cumpar un loc in Rai.
Un om care nu iubeste animalele spre exemplu,nu ar aduna de pe strada 5 pisici sa le adopte,indiferent cat de credincios/necredincios e.Este doar un exemplu simplu.
Credinta te ajuta in a face fapte bune .
Iti dezvolta calitatile bune care declanseaza facerea de fapte bune .
Tosusi nu cred ca lipsa ei inseamna neaparat lipsa de fapte bune . Poti fi un om bun si fara sa crezi .
Editat Mie 25 iul 2012 21:58
BlueS a scris:De ce ar avea faptele bune de suferit?Faptele bune izvorasc din sufletul persoanei care le face,nu din credinta sau necredinta.
Asta este ceva de genul,fac fapte bune ca sa-mi cumpar un loc in Rai.
Un om care nu iubeste animalele spre exemplu,nu ar aduna de pe strada 5 pisici sa le adopte,indiferent cat de credincios/necredincios e.Este doar un exemplu simplu.
Asa cred si eu, cunosc oameni care-s foarte evlaviosi, se duc frecvent la biserica, se roaga cu constionciozitate, dar arunca cu pietre in caini.
Renaissance a scris:Ce mai conteaza punctul de vedere sau numele lui, daca ai inteles ideea si esti multumit cu ea ?
Pai nu sunt multumit cu ideea ca in cer spiritele sunt mantuite, deoarece spirit in sens religios inseamna suflare (respiratie) si nu pot accepta ca un dumnezeu poate mantui respiratia de pacate...
Neverknow1 a scris:Credinta te ajuta in a face fapte bune .
Iti dezvolta calitatile bune care declanseaza facerea de fapte bune .
Tosusi nu cred ca lipsa ei inseamna neaparat lipsa de fapte bune . Poti fi un om bun si fara sa crezi .
Ar fi bine, dar faptele multot credinciosi contrazic spusele tale. :)
Fiero a scris:E greu de stabilit cine-i lucid si cine nu-i. Poti sa fii perfect sanatos la minte, dar toti sa te perceapa ca bolnav, desi bolnavi sunt ei, pt. ca sunt marginiti si n-au capacitatea sa se ridice la nivelul tau de intelegere.
De-asta nu te mai marginesti la parerile altora. Cat timp esti bine cu tine, esti bine cu toti. Daca ei nu sunt cu tine, treaba lor. :) Daca ei sunt suferinzi, si tu multumit, inseamna ca tu esti in avantaj.
Editat Mie 25 iul 2012 22:02
Neverknow1 a scris:Eu cred ca mai degraba se referea la caderea omului in pacatul stramosesc si la iertarea lui realizata prin jertfa Domnului Nostru Iisus Hristos .
Asa se intelege de ce spunea "toti" , iar in Cartea vietii nu vor fii inscrisi toti, ci doar cei drepti .
Daca Isus a murit pentru pacatul stramosesc Dece nu a devenit omenirea ca Adam intiul?
Neverknow1 a scris:Credinta te ajuta in a face fapte bune .
Depinde de religia in care crezi. Budismul pare a fi o religie care intr-adevar te indeamna la fapte bune, iar credinciosii ei se pare ca se conformeaza, spre deosebire de crestinism care a umplut istoria de sange!
Lipsa credintei te lasa pe tine ca om sa alegi ce fel de fapte faci, bune sau rele, in functie de caracterul fiecaruia.
BlueS a scris:De ce ar avea faptele bune de suferit?Faptele bune izvorasc din sufletul persoanei care le face,nu din credinta sau necredinta.
Asta este ceva de genul,fac fapte bune ca sa-mi cumpar un loc in Rai.
Un om care nu iubeste animalele spre exemplu,nu ar aduna de pe strada 5 pisici sa le adopte,indiferent cat de credincios/necredincios e.Este doar un exemplu simplu.
Credinta adevarata transforma sufletul omului. Omul ajunge la adoptii (cum ai dat exemplu) dupa cum ii spune constiinta, nu pentru ca are suflet bun de la nastere sau ca pe un dat.
Credinta actioneaza in primul rand asupra constiintei, ii da un nou sens, o alta dimensiune. Nu face bine ca asa ii place lui, ca iubitor de animale de exemplu, ci pentru ca are o datorie morala.
Nu cumpara nimeni Raiul, e o idee preconceputa asta. E ca si cum ar crede cineva ca pe D-zeu il duci de nas, e o contradictie in termeni, ilogica. E ca si cum ai spune ca poti cumpara luna de pe cer, hai sa te vad cum.
Scopul credintei este transformarea interioara. Nu trebuie sa fac fapte bune sa-mi fac mie pe plac (un fel de hobby), ci sa incerc sa ajut pe cel aflat in necaz, pentru binele comun, general, al oamenilor. Dintr-o constiinta morala si o datorie de crestin. A nu se intelege obligatie, ci constiinta mai vasta, constientizand ca nu suntem doar noi cu noi insine, limitati in cercul din care facem parte, ci avem un scop mai larg si un sens in viata.