Prostanacul a scris:
Hmmm . Concret poti sa fi ?
intre acceptare si respingere ce mai exista si e in echilibru ?
Sunt concret, cel putin incerc sa fiu.
Nu mai exista nimic. E ori acceptare ori respingere. Nu e nevoie sa divizam mai mult. Doar ca acceptarea poate fi facuta la mai multe niveluri. Poti accepta un lucru, constient fiind de el, sau il poti accepta orbeste. La fel si cu respingerea. Problema cu rebelii e ca ei resping doar orbeste (sau cel putin asta inteleg eu prin rebel). Pe cei care resping sau accepta in mod constient ii putem numi oameni independenti. De asemenea multi confunda acceptarea cu resemnarea. Acceptarea nu e un lucru rau deloc. Fiecare om a acceptat in sinea lui acele lucruri care au ajuns sa-l defineasca, dar poate el nu se accepta pe sine din prezent. De ce e aceasta discrepanta ? Poate pentru ca a acceptat inconstient si orbeste.
Totul se leaga de echilibru, cum ai intuit si tu. Doar ca echilibrul nu se manifesta doar in vorbe si fapte, ci si in atitudine. Adica te poti comporta cinstit, echilibrat, poti vorbi la fel, dar atitudinea ta poate fi una de respingere si repulsie, sau dispret. Totul e sa accepti pe fiecare asa cum e, daca o faci, nu mai simti nevoia sa le dai lectii.
Oricum, am ajuns exact unde nu voiam, sa filozofam. Ce am avut de spus e primele posturi de la pagina precedenta.