România
Roportal.ro

Timpul - o teorie noua

Început de Cr28, Sâm 2 iun 2012 · 154 răspunsuri · 24.844 vizualizări

lynxul_negru16.913 mesaje#71

Si ce natura are timpul in acceptiunea de care vorbesti tu? O necesitate, o caracteristica intrinseca a materiei/universului, o forta (cam asa cum este gravitatia)? Cum poate timpul sa pre-existe si sa determine starile distincte ale materiei?

Mie imi pare ca starile distincte ale materiei sunt cauzate de caracteristicile ei iar timpul este doar o consecinta, o modalitate prin care noi integram aceste stari succesive. In felul asta mi se pare ca explicatia se prezinta in varianta cea mai simpla (stii tu, dupa briciul lui Occam).

Editat Dum 10 iun 2012 18:27

Pippo8.725 mesaje#72
Black velvet a scris:

Miscarea presupune existenta unei viteze diferite de zero, deci viteza miscarii = spatiul parcurs in timpul miscarii/timpul cat a durat miscarea. Deci miscarea presupune existenta timpului, fara timp miscarea nu poate exista!

Pune-ti in gand ca vrei, si rupe o bucata de paine. Ai rupt bucata de paine. Fara intentia ta, corpul tau si mana ta nu ar fi rupt painea, nu ar fi existat miscarea de rupere a bucatii de paine. Asta inseamna ca intentia ta are o existenta fizica concreta, ca exista ca entitate fizica? Miscarea de rupere a painii a pornit dintr-un element inexistent ca entitate fizica (fara de care totusi nu ar fi putut exista), nu poti spune ca intentia exista ca dimensiune reala fizica materiala.

Black velvet7.765 mesaje#73
lynxul_negru a scris:

Si ce natura are timpul in acceptiunea de care vorbesti tu?

Timpul, in acceptiunea mea, este o proiectie in spatiul tridimensional a unei forte dintr-un spatiu cu 4 dimensiuni. Cam ceea ce vroia si Einstein sa demonstreze atunci cand a incercat sa scrie ecuatia unificata a campurilor.

Unii au asemuit timpul cu undele mecanice, care nu exista in sine ci doar ca miscare ordonata a materiei sub un impuls initial.

Cr2818 mesaje#74
Black velvet a scris:

Miscarea presupune existenta unei viteze diferite de zero, deci viteza miscarii = spatiul parcurs in timpul miscarii/timpul cat a durat miscarea. Deci miscarea presupune existenta timpului, fara timp miscarea nu poate exista!

Viteza miscarii e una, miscarea in sine e alta. Folosesti notiunea de timp ca sa calculezi viteza, nu neaga nimeni asta. Problema este ca timpul este doar o NOTIUNE (care se naste doar din raportul tau mental al unei miscari la alta miscare)fara nici o alta dovada logica ca ar fi si altceva decat atat. NOTIUNEA, sunt de acord cu tine, exista, si are importanta practica cum au si notiunile de adunare, scadere, inmultire etc.

Black velvet a scris:

Pai, tocmai diferenta asta intre cele doua stari distincte se numeste timp. Fara timp nu ar mai fi posibila existenta starilor distincte, ar exista o singura stare in mod perpetuu.

Pe principiul : 2 persoane alearga intr-o competitie.Daca nu ar exista competitia cele doua persoane ar sta pe loc =>alergatul e dat de existenta competitiei

Renaissance'916.282 mesaje#75

Mai oameni buni, nu are nicio relevanta ce dezbateti voi. Realitatea se descrie matematic, iar matematica tine cont de factorul timp. Daca tine cont, inseamna ca o exista si el pe undeva. Dupa logica voastra, nici lungimea nu e reala. De ce ? Pentru ca lungimea e raportul a doua coordonate spatiale, la fel cum durata e raportul a doua coordonate temporale. De fapt cand vorbesti despre miscare, ai acceptat involuntar faptul ca exista mai multe stari ale materiei, cum spunea Pippo. Daca exista starea A si starea B, si timpul e distanta intre ele, pai atunci nu-i la mintea cocosului, ca aceste stari sunt de fapt coordonate temporale ? Nu e oare acelasi lucru ca si lungimea ? Asa spun si despre lungime daca vrea, ca nu e o entitate fizica, e doar un artificiu matematic. Dar exista lungimea, deci exista spatiu. Exista durata, deci exista timp. Nu inteleg ce rost are sa negam asta. Treburile astea trebuie privite abstract, asa cum ar face-o si un soft informatic. Ca natura asa si e, ea nu se ataseaza de "bunul simt" cum facem noi. Masuram spatiul prin lungimi, si timpul prin durate. Ambele, atat lungimea cat si durata pot fi privite ca artificii matematice.

Editat Dum 10 iun 2012 22:24

Pippo8.725 mesaje#76
Renaissance a scris:

Dupa logica voastra, nici lungimea nu e reala. De ce ? Pentru ca lungimea e raportul a doua coordonate spatiale, la fel cum durata e raportul a doua coordonate temporale.

Capetele unui batz vedem ca exista fizic. Doua state A si B ale universului nu vedem ca exista fizic, vedem fizic doar statul B al universului, statul A avand doar o existenta conceptuala in amintire.

Evident lungimea este definitie arbitrara precum secunda. In schimb lungimea defineste legatura dintre doua puncte existente, iar timpul defineste legatura dintre doar cel mult un punct existent si unul inexistent.

Renaissance'916.282 mesaje#77
Pippo a scris:

Capetele unui batz vedem ca exista fizic. Doua state A si B ale universului nu vedem ca exista fizic, vedem fizic doar statul B al universului, statul A avand doar o existenta conceptuala in amintire.

Evident lungimea este definitie arbitrara precum secunda. In schimb lungimea defineste legatura dintre doua puncte existente, iar timpul defineste legatura dintre doar cel mult un punct existent si unul inexistent.

Si totusi, sunt peste tot semne ale trecutului. Evenimentele sunt coerente, daca ai spart ceva, ramane spart. Nu ramane doar in amintirea ta spart. Memoria umana stocheaza ceva, nu formeaza ea amintiri de una singura. Eu vad ca esti atasat de ideile cu prezentul, am fost si eu candva, dar pana la urma mai nefondata mi se pare afirmatia asta decat cea normala, acceptata de toti. Ideile spirituale nu merg mereu mana in mana cu realitatea matematica. Stiu ca nu esti de-acord, dar asa e. Doar pentru ca nu avem acces la timp in ambele directii, nu inseamna ca el nu exista, nu ? La fel cum daca eu nu am acces la minuni si sfinti, nu inseamna ca ei nu exista.

Uite, ne invartim in jurul cozii. Si ce zic eu si ce zici tu e corect, depinde din ce punct de vedere privesti. Cat timp(vorba vine) ne putem pune de-acord ca existenta timpului e necesara din punct de vedere matematic, mie nu-mi pasa ca il consideri entitate fizica sau nu.

Editat Dum 10 iun 2012 22:44

Pippo8.725 mesaje#78
Renaissance a scris:

Si totusi, sunt peste tot semne ale trecutului. Evenimentele sunt coerente, daca ai spart ceva, ramane spart. Nu ramane doar in amintirea ta spart. Memoria umana stocheaza ceva, nu formeaza ea amintiri de una singura. Eu vad ca esti atasat de ideile cu prezentul, am fost si eu candva, dar pana la urma mai nefondata mi se pare afirmatia asta decat cea normala, acceptata de toti. Ideile spirituale nu merg mereu mana in mana cu realitatea matematica. Stiu ca nu esti de-acord, dar asa e. Doar pentru ca nu avem acces la timp in ambele directii, nu inseamna ca el nu exista, nu ? La fel cum daca eu nu am acces la minuni si sfinti, nu inseamna ca ei nu exista.

Ma intelegi gresit, nu sunt atasat de nimic. Nu sustin nici o ideologie, cu exceptia a ceea ce inteleg ca fiind adevarat. Nu ma incapatanez cu nici o idee spirituala, nu-mi formez crezuri pt ca apoi sa adun argumente pt a le intari. Accept doar ceea ce inteleg ca fiind adevarat si conform realitatii si totul neaparat cu o continuitate logica neintrerupta, adica integritate logica - sper sa intelegi la ce ma refer. Adica, pt mine, ori se leaga exact tot ceea ce inteleg, ori pa pa cunoastere - pt ca am inteles ca ori intelegi exact, ori iti faci mintea varza acumuland concepte fara legatura logica sau false - si deci este preferabil sa-ti tii mintea goala, sa ramai ignorant in cazul in care nu gasesti explicatii exacte, decat sa acumulezi concepte false.

Sper sa intelegi acum de ce unii sfinti recomanda mai putina invatatura (acumulare de cunoastere) si mai multa gandire (cu o acumulare limitata de cunoastere).

Daca cunoasterea din lume ar fi adevarata, corecta, poate acumularea mai mare de cunoastere nu ar fi o problema, (desi chiar lucruri adevarate, pana nu le intelegi, nu este bine sa le acumulezi orbeste - chiar Buddha pare sa afirme asta - vezi topicul), dar sa recunoastem ca biblioteca de cunoastere a lumii este o varza.

Imagineaza-ti: daca bazele stiintei moderne sunt gresite, cate lucruri gresite in lant poti avea la nivel conceptual. Daca timpul nu este intr-adevar o entitate, cata inutilitate si cai gresite. Daca spatiul nu este ceea ce se presupune a fi, cat umblam pe cai ocolite? Daca, daca, daca.. sunt multi de daca in stiinta moderna, deoarece are multe scapari logice. Problema este ca putini se intreaba cat este gresit si cat corect din ceea ce acumuleaza, majoritatea acumuleaza cunoasterea pe nemestecate.

Renaissance a scris:

Doar pentru ca nu avem acces la timp in ambele directii, nu inseamna ca el nu exista, nu ? La fel cum daca eu nu am acces la minuni si sfinti, nu inseamna ca ei nu exista.

Dar bineinteles, nu am sustinut ca nu ar putea exista, am sustinut doar ca nu putem considera existent in lipsa de dovezi sau rezultate fizice cu efecte materiale concrete care sa ateste consideratia, deoarece ajungem la absurditati. Daca cineva vrea sa mearga pana la capat sa vada daca asa este, ar trebui sa considere totul o ipoteza pana nu o demonstreaza fizic. Dar in nici un caz sa ne trezim ca toata lumea are in cap ideea gresita ca timpul ESTE o entitate, cat timp nu se stie daca este o entitate.

In cazul sfintilor, unii au ajuns sfinti, au facut si fac minuni (modelarea materiei, diferite fenomene pe care unii le numesc "paranormale", etc), dar cazul timpului, nu s-a intors nimeni cu un dinozaur din trecut. Desi exista indicii in mediul spiritual care-mi sugereaza ca o calatorie in timp ar putea fi posibila (poate, doar indicii, nu inteleg mai mult). Daca as actiona in baza crezurilor si indiciilor, ar trebui sa sustin deci calatoria in timp si natura fizica a timpului. Dar eu vreau doar sa inteleg corect, sa sustin 100% ce inteleg ca fiind real si adevarat si nimic mai mult, si nu sa sustin ceva sau altceva ce "mi se pare" sau "ce as vrea sa cred".

Renaissance a scris:

Uite, ne invartim in jurul cozii. Si ce zic eu si ce zici tu e corect, depinde din ce punct de vedere privesti. Cat timp(vorba vine) ne putem pune de-acord ca existenta timpului e necesara din punct de vedere matematic, mie nu-mi pasa ca il consideri entitate fizica sau nu.

Da, il consider corect dpdv matematic in contextul notiunilor stiintei moderne. Dar are mare importanta daca este sau nu cu adevarat entitate fizica atunci cand ajungem sa definim ce este real si ce nu. Altfel ajungem sa scoatem teoria lui Alba ca Zapada si a celor 7 dimensiuni fizice, care nu are nici o legatura cu realitatea.

Iar problemele omenirii se maresc tot mai mult, cu cat omenirea crede in masa mai mult in pitici inexistenti.

Renaissance'916.282 mesaje#79

E normal ca atunci cand vrei sa escaladezi, sa existe riscul de-a face accident si de-a pierde totul. Nu stiu daca e mai bine sa fii ignorant decat sa acumulezi cunoastere "gresita". Ca omul din una alta mai invata, nu poate gasi corectitudinea peste drum. Mai intai probezi tot felul de modele, putini sunt cei care sunt nesatisfacuti de ele, si cauta altele mai bune, ale lor. Cum sa stii ce e corect, pana nu vezi ce e gresit ? Cat timp esti lucid, nu e pericol, vei face diferenta. Cat despre timp eu nu ma agat de o idee anume, cum ca e sau nu entitate. Caut sa leg lucrurile intre ele, fara sa le pun etichete, atat cat pot. Pentru ca exista riscul sa te pomenesti legat la ochi de insusi eticheta pe care ai pus-o unui concept. De-acord cu asta. Acum, foarte multi oameni care lucreaza in domeniu nu prea stiu cu ce opereaza. Am invatat si ei niste lucruri...si atat...Eu macar am scuza ca nu sunt fizician.

Editat Dum 10 iun 2012 23:45

Pippo8.725 mesaje#80
Renaissance a scris:

E normal ca atunci cand vrei sa escaladezi, sa existe riscul de-a face accident si de-a pierde totul. Nu stiu daca e mai bine sa fii ignorant decat sa acumulezi cunoastere "gresita".

E mai bine sa nu stii ca ai o canalizare in fatza, sau e mai bine sa stii ca nu o ai dar ea sa fie acolo?

Escaladeaza pas cu pas si o sa fie bine. Mai multi sfinti dau indicatia asta. Dar totodata avertizeaza ca daca incercam sa sarim mai multi pasi, riscam sa cadem rau de tot. Se cere perseverenta dar si o foarte mare prudenta in cautarea adevarului.

E greu sa greseti daca nu sari peste legaturi logice. Doar din neatentie sau graba. Dar daca "potivesti" lucrurile si nu consideri importanta legatura logica directa si clara, atunci o sfarsesti repede in eroare. Poti intelege aspecte fragmentate ale adevarului, dar vor sfarsi si astea in haos, nu se formeaza ansamblul mental necesar fara continuitate logica.

Este vital sa nu acceptam inconsitenta logica in mintea noastra. E preferabila mintea aproape goala decat eronata. De aceea uneori oameni simpli ajung direct sfinti, cu un minim de cunoastere, pentru ca in dreptatea lor mentala, chiar asa saraca, si dorinta lor pt adevar, au descoperit lucruri atat de esntiale incat au descoperit Adevarul si Adevarul li s-a descoperit (are un sens mai adanc ultima afirmatie) si apoi, cu sprijin direct de la Dumnezeu, au inceput sa cunoasca mult mai usor multe lucruri adevarate.

------------------------------

Am incheiat paranteza, sa revenim la subiect :)

← Înapoi la Teorii stiintifice neverificate