Început de Sub Zero, Lun 5 mar 2012 · 154 răspunsuri · 23.205 vizualizări
Fiero a scris:Nu, in ce priveste capacitatea de a-mi corela corect gandul cu exprimarea n-am atuuri. Insa nici prin cap nu mi-a trecut sa(-ti) sugerez ca stai prost cu intelectul, tu ai inteles asta.
Dupa ce admiti ca nu stai prea bine la exprimare, eu sunt de vina ca am inteles altceva.
Te afunzi - continua.
K0ntr0VerSy a scris:Dupa ce admiti ca nu stai prea bine la exprimare, eu sunt de vina ca am inteles altceva.
Te afunzi - continua.
Puteam sa jur ca asta va fi replica ta. 
Atunci m-am exprimat clar, chiar si mie mi se poate intampla.
Si nu mai continui, nu eu sunt subiectul topicului si, oricum, n-are rost, tu o sa crezi tot ce vrei tu.
Nu consider acceptarea totuna cu abandonul, pentru ca acceptarea inseamna a nu te mai lupta cu absurdul. Ce rost are sa te lupti ca un nebun cu ceva de neschimbat ? Doar iti agravezi sanatatea mentala. Nici vantul nu darama muntii... Acceptarea e un element esential in maturizare, si nu as confunda-o cu resemnarea, care inseamna exact abandonul, a inceta lupta pentru progres si evolutie. Acceptarea nu inseamna sa-ti incetezi lupta pentru progres, inseamna sa incetezi luptele absurde, iluzorii, si sa comuti pe niste scheme de atac realiste. Nu stiu daca se intelege, e o diferenta foarte subtila. A te resemna inseamna a renunta, pe cand a accepta inseamna practic, opusul, a constientiza realitatea. Niciun lucru sanatos nu poate fi facut in lipsa acceptarii. Nu am putea trai daca nu accepta ideea mortii, de exemplu. Pur si simplu ne-ar macina. Acceptand tu castigi control asupra evenimentelor care te marcheaza negativ, care-ti indreapta lupta spre iluzoriu. Resemnandu-te, faci exact inversul, te lasi prada lor.
Editat Mar 26 iun 2012 22:28
K0ntr0VerSy a scris:Cum nu?
N-a decriptat Google Translator mesajul pe care l-ai primit de la Univers?
Vezi ca termenul "bun" este folosit in doua sensuri diferite in cele doua afirmatii. "daca faci lucruri bune" se refera la lucrurile bune asa cum le vad oamenii, adica exact sensul la care s-a referit Fiero, iar "acel lucru sa fie bun" este in sens absolut, de absolut corect, dupa cum continua afirmatia care explica in ce sens e bun, "in mod absolut (din perspectiva universului)". Ar fi indicat intr-adevar sa nu folosim termenii "bun" si "rau", deoarece creaza confuzii.
Uite un om care a inteles perfect ce-am vrut sa spun. :)
La Renaissance ma refeream.
Editat Mar 26 iun 2012 22:25
Hai ma Pippo.
Bun-rau exista numai in sens lumesc.
Editat Mar 26 iun 2012 22:36
Fiero a scris:Pai aici nu vad niciun favoritism, culegi ce semeni. Asta daca nu intervine chestii pe care nu le pot controla. :)
Da, intervin chestii pe care nu le poti controla, sau cel putin ti se ofera ca posibilitati, si care pot parea "miracole" sau "intamplari miraculoase, norocoase sau unele pot fi nenorocoase in aparenta", "situatii care se imbina perfect pentru a-ti favoriza calea" din exterior, care sa-ti favorizeze necesitatile pe care le ai pentru propria perfectionare de sine, - in sensul asta te favorizeaza. Da, din exterior.
K0ntr0VerSy a scris:Hai ma Pippo.
Reciteste mai cu atentie. Si intelege contextul in care am vorbit cu Fiero. Ea s-a referit la "lucruri bune" in sens lumesc, nu absolut cum am specificat in afirmatia initiala.
Fiero a scris:Uite un om care a inteles perfect ce-am vrut sa spun. :)
La Renaissance ma refeream.
Sigur ca da.
Tu deschizi topicul la Psihologie si te referi de fapt la Filozofie.
Ca ce spune Renaissance este filozofie cu progresul.
Ai dat atat de multe justificari anapoda incat ai amestecat acceptarea psihologica cu lupta filozofica a omului de cunoastere, progres, samd.
Adica confunzi mancarea cu mancarimea.
Si da, acceptarea reprezinta un abandon rational de la o incercare in van de a te identifica prea mult cu mentorii tai, cu un anumit gen de oameni, personaje, caractere, exemple, constiinte, pentru a te regasi in Eul Interior, omul fiind o fiinta complexa si unica (sau aproape unica) ca individ.
Asta din punct de vedere p-s-i-h-o-l-o-g-i-c.
Dorinta omului de cunoastere, de progres, nevoia de a elucida necunoscutul, de perfectionare ca Fiinta Suprema, samd se discuta cu domnii Aristotel, Nietzsche, Confucius, Descartes si altii.
Editat Mar 26 iun 2012 22:46
Si cu Pippo Mai ales despre Fiinta Suprema.
Editat Mar 26 iun 2012 22:43