Echilibru in casnicie

i0an a scris:

10

Si varstele voastre? Daca nu sunt prea intrusiva.

i0an a scris:

Din nefericire, eu imi dau seama de ele dar nu am masura sa ii ies in intampinare suficient de matur.

Uneori daca spui e ca si cind ai fi reusit sa faci.

Macar sa stie ca vezi ,apreciezi si te stradui.

nu vreau a scris:

Pai... Odata, mi-am dorit si eu ca tine, sa fie egalitate. Apoi, sigur ca nu se poate de doua ori alfa. Unul e alfa, si vegheaza la pastrarea echilibrului. Si atunci uneori o ia unul razna, alteori, altul... Simtul umorului face foarte mult. Poate ca la greu cedeaza, dar ma straduiesc si eu sa fiu rezonabil, ca despre asta vorbim...

Incerc sa fiu cat mai mult timp constient ce importanta e ea de fapt, pentru mine. Si asta nu e usor. Mintea fuge in toate partile, ceva de speriat!

Mie-mi spui ce imi poate face mintea, ha, ha.

Stai putin, pai alfa care sunt eu, nu are suficienta luciditate ca sa vegheze la pastrarea echilibrului, tocmai ca o iau la vale, noroc cu ea.

Ti zici ca reusesti sa ai luciditate si sa nu permiti dezechilibrarea armoniei familiale (ma refer la momentele si perioadele cand tu, ca dominant, o faci sa sufere.

Da, asta cu constientizarea ai identificto foarte bine, sa constientizam cat de important e partenrnerul nostru de viata, pt. noi, superb. :)

nu vreau a scris:

Sigur ca nu se poate de doua ori alfa. Unul e alfa, si vegheaza la pastrarea echilibrului. Si atunci uneori o ia unul razna, alteori, altul...

Simtul umorului face foarte mult.

da

da

Lucast a scris:

Si varstele voastre? Daca nu sunt prea intrusiva.

Ha, ha, ha, si ce mai vrei?

Iti dau un indiciu, cred ca e posibil sa am varsta tatalui tau. :)

i0an a scris:

Ia zi, cum de e posibil ca ambii parteneri sa fie alfa,

se poate , dar pe rind si cu teritoriile de influenta impartite tacit sau pe fata.

noi cam asa suntem , e de vis cind amindoi facem echipa, darimam muntii.

e de cosmar daca ne luam in coarne si nici unul nu lasa de la el.

ce-i drept nu se prea intimpla, fiecare stie cind e cazul sa faca pasul inapoi.

i0an a scris:

...

Mai am o curiozitate daca nu te deranjaza. Tu reusesti clipa deluciditate si in societate, la locul de munca sau in alte medii de fatura umana, dar cu animalele, dar cand lucrezi te-a enervat vreodata lucrul mainilor tale?

Dar intr-un inceput de conflict spontan in autobuz ori altundeva, reusesti sa il preantampini din vreme?

Iti amintesti o etapa in viata ta, cand nu reuseai sa ai clipa de luciditate?

Corect cred, doar pana trece furtuna.

Imi plac mult animalele ; fiica mea imi seamana si pe parcursul copilariei ei m-a impropietarit cu un caine (are 15 ani in prezent, maidanez), doua pisici(decedate inter timp0 , perusi(idem) si un purcelus de Guinea(are vreo 5 ani in prezent). Ea fiind preocupata acum cu baietii eu am grija de menajeria ramasa.

M-a inervat de multe ori ceea ce aiesit din mainile mele dar nu in asemenea masura ca sa-mi starneasca furia , nici macar verbala. Si in casnicie am mai avut si eu "izbucniri" verbale , n-am reusit sa ma stapanesc intotdeauna dar au fost rare si de scurta durata.

Da , am vazut de vreo 3-4 ori "negru" in fata ochilor; am lasat totul balta... si am plecat sa ma plimb.

i0an a scris:

Stai putin, pai alfa care sunt eu, nu are suficienta luciditate ca sa vegheze la pastrarea echilibrului, tocmai ca o iau la vale, noroc cu ea.

Ti zici ca reusesti sa ai luciditate si sa nu permiti dezechilibrarea armoniei familiale (ma refer la momentele si perioadele cand tu, ca dominant, o faci sa sufere.

Nu spun ca fac asta. Ma straduiesc sa fac asta. Transpir tot!

V-am pupat. Duty calls! :)

Diela a scris:

cred că echilibrarea asta

YasmiSL a scris:

E un lucru bun cind unul e nervos celalalt sa stie sa taca sau sa calmeze spiritele.

Acuma daca tu ti-ai dat seama ca ai fost tot timpul prea tepos si ea prea docila, poate teritoriile alea revendicate se impuneau de la inceput a fi altfel accesate.

Depinde ce simti tu ca pierzi si ce simte ea ca a cistigat.

Razboiul ala pueril de-a cine e seful ,nu face bine unei relatii pe termen lung.

Cred ca e o dovada de maturizare si incredere reciproca cind intr-un cuplu, fiecare stie si recunoaste abilitatile celuilalt si pe ale sale. E bine sa apreciem si sa-l incurajam pe celalalt atunci cind se pricepe, sa fie seful pe tarlaua aceea. Fiecare sa gestioneze parte din atributii si situatii acolo unde face treaba bine.

Ok.

Problema e una foarte simpla, mie imi sare tandara, nu conteza motivul, ea aplaneaza conflictele, cum sa fiu eu cat mai mult ca ea, fara a inversa insa rolurile deoarece nu am rezolva problema.

Cum am mai scris, ce cedez eu (cand mai reusesc uneori) este imediat integrat proprietatii ei teritoriale (in plan psihic desigur, ma refer la atitudine).

YasmiSL a scris:

se poate , dar pe rind si cu teritoriile de influenta impartite tacit sau pe fata.

noi cam asa suntem , e de vis cind amindoi facem echipa, darimam muntii.

e de cosmar daca ne luam in coarne si nici unul nu lasa de la el.

ce-i drept nu se prea intimpla, fiecare stie cind e cazul sa faca pasul inapoi.

Asa ati fost mereu?

Adica la voi uneori nu cedeaza nici unul iar alteori ...

VEMANS a scris:

Imi plac mult animalele ; fiica mea imi seamana si pe parcursul copilariei ei m-a impropietarit cu un caine (are 15 ani in prezent, maidanez), doua pisici(decedate inter timp0 , perusi(idem) si un purcelus de Guinea(are vreo 5 ani in prezent). Ea fiind preocupata acum cu baietii eu am grija de menajeria ramasa.

M-a inervat de multe ori ceea ce aiesit din mainile mele dar nu in asemenea masura ca sa-mi starneasca furia , nici macar verbala. Si in casnicie am mai avut si eu "izbucniri" verbale , n-am reusit sa ma stapanesc intotdeauna dar au fost rare si de scurta durata.

Da , am vazut de vreo 3-4 ori "negru" in fata ochilor; am lasat totul balta... si am plecat sa ma plimb.

Intrucatva imi semeni in comportament, cred totusi ca eu sunt ceva mai nervos, uite, de exemplu la calculator, de multe ori nu reactioneaza netul imediat atunci cand vreau eu, eh, simt asa, nu stiu, un imbold sa ii trag una, desi nu o fac pt. ca ma abtin, dar ma abtin, nu ca nu im vine.

Cand imi cade ceva sau ma impiedic (nu mereu dar ..), ii zic in gand una si ma abtin sa nu pocnesc obiectul, intelegi?