Souls Destroyer a scris:
2. Care e diferenta dintre sens si semnificatie ?
Nu-i uşor de explicat, însă o să mă straduiesc pe cât pot. În limba română, dar şi în altele, sensul şi semnificaţia par a fi termeni sinonimi. Există totuşi deosebiri între ei iar pentru a pune în evidenţă acest lucru o să încerc să fac apel la Gottlob Frege - matematicianul şi filosoful care s-a ocupat de această problemă, analizând raportul dintre Sinn şi Bedeutung. El spunea că, de regulă, legătura dintre semn, sens şi semnificaţie este astfel încât semnului îi corespunde un sens iar acestuia, la rândul său, o semnificaţie, însă există situaţii care necită o nuanţare.
În vorbirea curentă, în măsura în care cuvintele sunt utilizate în mod obişnuit şi corect atunci lucrul despre care intenţionăm să vorbim constituie semnificaţia acestora iar sensul, simplu spus, constituie înţelesul acestora.
Astfel putem asocia unui cuvânt (nume, sintagmă, semn scris) atât desemnatul - pe care-l numim semnificaţia lui - cât şi sensul lui, adică înţlesul sau modul în care este dat obiectul.
Pe baza celor de mai sus, la o analiză atentă, putem sesiza că avem situaţii în care semnificaţia unor cuvinte sau expresii ar fi aceeaşi însă sensul lor ar fi diferit, situaţii în care ceva are sens dar semnificaţii diferite, precum şi situaţii în care ceva are sens dar nu şi semnificaţie precisă.
Altfel spus, prin surprinderea unui sens nu întotdeauna avem certitudinea existenţei unei semnificaţii sau, în cazul în care putem vorbi de o semnificaţie, nu întotdeauna putem afirma în mod cert că e vorba de aceeaşi semnfiicaţie pentru mai multe persoane.
Intuitiv vorbind, am putea imediat sesiza asta luând la întâmplare un grup de oameni şi observând că, de ex., cuvântul mamă deşi are pentru fiecare un sens general acceptat, acela de fiinţă care naşte alte fiinţe, poate avea semnificaţii diferite pentru fiecare om în parte.
Dar poate că cele mai bune exemple ar fi chiar unele din cele pe care le-a dat Frege şi pe care o să încerc să le explic.
1. Fie un triunghi în care notăm cu a, b şi c medianele acestuia, adică dreptele care unesc vârfurile triunghiului cu mijloacele laturilor opuse, şi ştim că acestea se intersectează în punctul G numit convenţional centru de greutate al triunghiului. Acum să luăm de aici următoarele două expresii cu sensuri diferite:
- punctul de intersecţie a lui a şi b;
- punctul de intersecţie a lui b şi c.
Observăm uşor că semnificaţia celor două expresii este aceeaşi (adică este vorba de punctul G sau centrul de greutate), însă sensul lor este diferit.
2. Fie propoziţiile privitoare la Aristotel (semnificaţia):
A. Cel mai strălucit elev al lui Platon s-a născut la Stagira.
B. Învăţătorul lui Alexandru cel Mare a văzut lumina zilei la Stagira.
Observăm aici că atâta timp cât semnificaţia rămâne aceeaşi părerile privitoare la sens pot fi deosebite.
3. Fie exprimarea: "şirul cel mai pu'in convergent".
Se observă că expresia respectivă are un sens însă nu are şi o semnificaţie clară, pentru că se poate găsi pentru fiecare şir convergent un alt şir mai puţin convergent care la rândul sau să fie convergent. Cu alte cuvinte, acesta e un exemplu din care rezultă că prin surprinderea unui sens nu întotdeauna avem certitudinea existenţei unei semnificaţii.
