Persoana care interzice inconstient bucuriile

_Undying_ a scris:

cu asemenea oameni nu faci copii, daca esti constienta de problemele lor, pentru ca risti ca in timp sa ti-i inbolnaveasca psihic ori sa le distruga spontaneitatea si increderea in sine

Poate acei oameni nici nu-si doresc copiii, sau nu-i doresc pe cei pe care ii au, ci pe cei pe care ii visau, cei care sa faca ceea ce ar vrea ei.

_Undying_ a scris:

cu asemenea oameni nu faci copii, daca esti constienta de problemele lor, pentru ca risti ca in timp sa ti-i inbolnaveasca psihic ori sa le distruga spontaneitatea si increderea in sine

acu fii si tu mai permisiv, nu toate putem avea norocul sa-l cunoastem pe preotul de la tariceni :roll:

Aseneth a scris:

acu fii si tu mai permisiv, nu toate putem avea norocul sa-l cunoastem pe preotul de la tariceni :roll:

Ai dreptate, daca oameni de genul asta n-ar fi facut copii, eu, precum si alte persoane de pe acest forum, n-ar mai fi existat in ziua de astazi ca sa posteze la 1 dimineata la psihologie :P

S.R. a scris:

Ai dreptate, daca oameni de genul asta n-ar fi facut copii, eu, precum si alte persoane de pe acest forum, n-ar mai fi existat in ziua de astazi ca sa posteze la 1 dimineata la psihologie :P

Mda. Asa imi ziceau ai mei cand eram mica, pentru a-si intari dreptul de proprietate asupra mea " Daca nu te aduceam pe lume, nu existai". Le dadeam aceeasi replica de fiecare data : "Daca nu ma aduceai tu pe lume, ma nasteam in alta familie. Si poate era o familie mai buna".

@ Finnian: inca mai imi formulez raspunsul pentru tine, intre timp scriu prostii in asa fel incat sa nu bage nimeni de seama ca-s off topic

Aseneth a scris:

Mda. Asa imi ziceau ai mei cand eram mica, pentru a-si intari dreptul de proprietate asupra mea " Daca nu te aduceam pe lume, nu existai". Le dadeam aceeasi replica de fiecare data : "Daca nu ma aduceai tu pe lume, ma nasteam in alta familie. Si poate era o familie mai buna".

@ Finnian: inca mai imi formulez raspunsul pentru tine, intre timp scriu prostii in asa fel incat sa nu bage nimeni de seama ca-s off topic

Varianta pentru cei mai mari dar care inca locuiesc cu ei este "Stai la mine in casa".

Persoanele de genul asta nu se schimba. Doar devin prietenoase daca te muti undeva departe de ele. Dar sunt prietenoase doar daca le vizitezi o data la 2-3 luni si stai 2-3 ore si pleci, altfel isi aduc aminte de vremurile vechi si iar incearca sa-ti spuna cu ce se mananca viata ta pe care o traiesti tu.

Eu zic ca lucrurile se pot drege. Fac comparatie cu situatia mea, am ramas cu destule sechele dar incerc sa ma debarasez. Si lucrurile amintite de mine mai sus tot asta sunt, comportamente ale unor agresori, insusite de cel agresat. Poate ca persoanele de genul, chiar daca sa zicem constientizeaza mai putin spre deloc ca au problema asta, simt macar la nivel intuitiv ca ceva nu e in regula in relatia cu cei din jur si ar vrea sa schimbe ceva dar nu stiu cum pt ca nu inteleg ce li se intampla.

Este vorba pana la urma despre o fosta victima, care s-a manifestat anapoda in conditii de stres extrem (problemele de acum sunt fleacuri pe langa cele de atunci). Progresul este foarte real, acum 20 de ani nu ar fi avut niciodata rabdarea pe care o are acum, disponibilitatea de a se juca, de a iesi la plimbare etc. O victima nu este de vina pentru conditia ei. Dar prin micile (sau marile) obsesii capatate si fixate de-a lungul anilor devine un om obositor pentru ceilalti. De inteles am inteles mecanismul, acum vreau sa gasesc solutii asa incat sa iasa bine pentru toata lumea. Am lasat trecutul de-o parte, acum mai raman lucrurile mici din prezent.

E o mare greseala insa sa incerci sa ii explici asa ceva cuiva care nu pricepe, poate doar un om calificat in sensul asta ar putea sa o faca. Nu stiu ce anume ar trebui sa studieze, stiinte ale comunicarii sau ceva de genul. Altfel persoana in cauza va raspude agresiv, in functie de educatie, de mediul in care a crescut, uneori cu un vocabular de mahala, pentru a contracara puternic argumentele aduse. De pilda, cand i-am spus cu calm ca am citit niste lucruri si inteleg de ce uneori are un anumit comportament, mi s-a raspuns cu Intelegi un cacat! Cand i-am mentionat faptul ca nu e in regula ca de atatea ori sa dai ceva unui copil iar apoi sa ii iei/strici cadoul sau sa ii iei orice bucurie legata de el, si ca e o forma de razbunare pentru un abuz primit de la altii, mi s-a raspuns cu Numai tampenii ai in cap! Asta in ciuda faptului ca relatia in general e una de respect, cel putin la nivel constient, intre doi adulti, adica aceste desconsiderari nu apar decat ca mecanisme virulente de aparare in fata realitatii expuse. Este o persoana care citeste, care cauta sa se informeze despre lucruri noi, sa isi imbunatateasca stima de sine si capacitatile. Deci un om foarte frumos, varianta de Dr Jeckyll. Mr Hyde apare numai in situatii din astea, cu vocabularul lui cu tot, ca mecanism de negare a adevarului.

Finnian a scris:

Eu zic ca lucrurile se pot drege.

Da, exista un leac: elimini acea pesoana din anturaj.

Cunosc si eu specimene de genul, ca doar sunt rude cu mine. Le ignor in cea mai mare parte a timpului. Nu urasc pe nimeni, doar m-am impacat cu gandul ca ei asa sunt si ca dupa o vreme vor muri, exact asa cum sunt ei, iar eu nu pot sa ii schimb si nici nu e treaba mea sa fac asta. Treaba mea e sa imi tin distanta, pentru binmele meu, si uneori sa ajut financiar. Si atat. Adica accept realitatea si imi e ok asa.

Dar, de dragul discutiei... cum ai drege tu ? Sa vad daca e ceva ce am incercat deja ca sa-ti pot spune de ce nu merge.

Hm. Pai am observat niste lucruri. Daca elimin pe cat se poate stresul (care e uneori financiar) treaba e suportabila. Asta pot sa fac acum, din fericire. greu, dar pe viitor trebuie sa ma organizez mai bine. Starea de optimism si energia pozitiva conteaza enorm, pentru ca acest comportament agresiv apare pe fond de stres sau de nervi fata de cineva (si se manifesta ca in cazul unui copil nervos, cu trantit de lucruri, are loc un regres la un stadiu anterior al personalitatii.

In al doilea rand, trebuie avute in vedere tot timpul calitatile, vizualizate constant, din reflex, la orice interactiune. E de fapt un om cu enorm de multe calitati. Tot ce ii lipseste este sa scape de aceasta grea mostenire a impulsurilor necontrolate. Restul e tolerabil.

Tot ce cauta este iubire si afectiune, evitarea singuratatii. E un om foarte generos care toata viata si-a ajutat nu numai familia imediata, inclusiv sotul dupa divort, ramanand prieteni, dar si mama naturala si fratii cu care nu mai avea de mult nici o legatura. E un om sufletist si nu pune pret pe lucrurile materiale; mai rar intalnesti asemenea persoane. Ii place sa ajute oriunde si oricat poate, chiar daca uneori sufoca sau da impresia ca supravegheaza (ca pandeste situatii in care sa se bage). Nu e deloc asa, ca vrea sa sufoce, nu constient, desi are o mica problema cu acordarea intimitatii altor persoane. Ii place mult sa se simta utila; aici suntem la fel.

Ca sa elimin certurile provocate uneori de sinceritatea mea, trebuie sa invat sa disimulez, adica sa spun lucruri de complezenta, sa nu mai contrazic cand spune lucruri de care nu are habar (ii place sa puna altora diagnostice pt probleme de sanatate care nu exista; sper ca nu va degenera in sindromul Munchausen by proxy). Daca as putea sa imi musc limba de fiecare data cand spune un lucru neadevarat, dar fara alte efecte asupra altora, probabil asta i-ar da atentia de care are nevoie. Trebuie sa vizualizez mereu conceputl de a face pe cineva sa se simta bine oferind aceasta atentie. Ai incercat asta multa vreme si nu a mers?

Are nevoie (cum poate multe foste victime au) de afectiune si apreciere; daca nu ii este data in mod expres in cantitatile necesare (mai mult decat un simplu multumesc), o cauta, prin intrebari de genul nu-i asa ca am avut o idee buna? nu-i asa ca te-a ajutat cutare lucru? samd. Probabil ca o doza foarte mare de apreciere scoasa si din piatra seaca ar umple acest gol si in timp s-ar vindeca de tot de anumite complexe si i-ar disparea rabufnirile. Pentru asta trebuie gandit foarte bine in avans orice ii spun, trebuie un tratament ca pentru o persoana foarte fragila/ labila psihic, care sa nu poata fi detectat. Nu stiu, zic si eu. Ar putea sa mearga.

Finnian a scris:

Ai incercat asta multa vreme si nu a mers?

Da. Persoana de care vorbesti tu, cred ca mi-am dat seama despre cine e vorba, are probabil in jur de 50 de ani. Si la mine la fel.

Genul asta de oameni sunt ca infectiile. Daca nu le tratezi, ele avanseaza. Daca oferi atentie si apreciere prea multa unei asemenea persoane, aceasta te va "rasplati", tratandu-te ca pe un fel de sclav nestiutor si facand parada cu "superioritatea", "desteptaciunea" si "experienta" sa. Pe zi ce trece cere mai multa supunere, mai multa atentie, mai multa slavire. De s-ar putea sa constati la un moment dat ca nu iti mai traiesti viata ci executi ordine, traiesti altcineva viata prin intermediul tau. Prin urmare am renuntat la a ma fi omul ala bun care cauta remedii, si am impus distanta.

Am observat ca incerci sa le gasesti justificari, scuze, posibile tratamente. Eu iti garantez ca nu schimbi pe nimeni la 50 de ani si iti mai garantez ceva:

Fiecare este responsabil de actiunile sale.

Respectiva persoana a avut, ca si mine, ca si tine, optiunea sa iasa din programarea parentala defectuoasa. Dar nici macar nu s-a interesat de asa ceva, d-apoi sa si faca ceva in privinta asta. Deci a ales. Prin urmare, aceasta fiind realitatea, suporta si consecintele.

Si, in plus, tu ce esti ? Un fel de martir ? Ai atata energie incat sa cresti un copil de 50 de ani ? Iti garantez ca n-ai, iti mai garantez si ca respectivul "copil" nu vrea sa-l cresti tu, pentru ca te considera ceva inferior ("eu te-am facut, bla-bla"), asa ca se va opune. A, si ultima garantie - oricat de detasat ai incerca sa privesti si sa discuti problema, nu vei putea. In starea de calm vei rationaliza totul, pe cand in starea de anxietate, creata de persoana "iubitoare" s-ar putea sa n-ai reactii tocmai rationale sau/si sa nu iti poti aplica bunele intentii (de al caror efect am vorbit mai sus).

S.R. a scris:

Tot ce spuneti tu si Undying este foarte foarte logic si rezoneaza cu ceea ce simt in anumite momente, poate in majoritatea. O persoana care nu e constienta ca agreseaza cu obsesiile ei nu se poate schimba.

Dar eu sunt ca un magar capatanos. Desi situatiile ca asta, cu nesomn si lucrat cate 20 de ore la rand imi demonstreaza ca sunt doar un om si am multe, multe limite. Desi imi propun sa fiu un om calm, peste o jumatate de ora recidivez si imi pierd rabdarea.

Dar iarasi, este numai o problema de organizare deficitara si lipsa de auto-control.

Poate o impacare cu trecutul (pentru aceasta persoana) ar rezolva problema. Se gandeste des la trecut, mai ales cand bea o bere sau doua, vorbeste mereu despre asta (poate o preocupa sau poate nu are alte subiecte de conversatie).

Am o datorie fata de mine sa nu ma cobor la acelasi nivel sau la unul mai jos pentru ca as raspunde la o agresiune inconstienta cu una constienta. Repet ca nu isi da seama ca agreseaza si oboseste cu obsesiile. Eu cand raspund intr-un fel sau altul, stiu perfect ce fac.

Am aceasta speranta ca citind mai mult, meditand, intelegand, am sa pot drege ceva.

Cand fondul unei persoane este bun, situatia nu e irecuperabila. Este capabila de progres cum a si demonstrat. Exista alti oameni care au un comportament ireprosabil in exterior iar in interior ascund ceva foarte gaunos.