downtempo a scris:
:rot:
felicitari, ai reusit sa-l intreci pe ruudflo in sarcasm 
Cum mai stati cu dezvoltarea personala?
Început de soogee, Mie 9 nov 2011 · 214 răspunsuri · 18.094 vizualizări
Chiar si pe bishop :rot:
Editat Sâm 3 dec 2011 18:50
Typhon a scris:Chiar si pe bishop :rot:
Bishop si cu mine suntem mult mai asemanatori decat mi-ar place sa cred, din pacate!
downtempo a scris:...
Well, m-ai lasat bouche bee si mi-au dat lacrimile, desi eu nu plang decat la filmele indiene cu impreuna-karmici separati temporar de roata-zvastica.
...
:rot:
downtempo a scris:Bishop si cu mine suntem mult mai asemanatori decat mi-ar place sa cred, din pacate!
Aseneth, explica-i tu ca nu e deloc asa cum spune. Te rog frumos!
Allexandrra a scris:Aseneth, explica-i tu ca nu e deloc asa cum spune. Te rog frumos!
Ma refeream la talentul literar de a mestesugi cele mai alese fraze, Alexandra.
:)
Am pus initial la persoana I plural, dandu-mi apoi seama ca ma ascund atribuind si altora defectele mele. Inca odata lasitate.
De ce oare ma cramponez de nimicuri intruna?
De ce uneori ating o stare superioara a constiintei numai cand sunt pusa in fata cu fatalitatea, cruzimea, neputinta si imi dau seama ca asa-zisa mea suferinta e un moft? Si oare de ce nu pot ramane in acea stare pentru totdeauna?
Am momente cand vad lucrurile in perspectiva, ca din avion, spre deosebire de cele in care vad numai la 3 metri in fata si in spate. Dar nu le pot prelungi la infinit. Poate ar fi un efort pentru mintea mea comoda, care se complace. Inseamna ca ele sunt exceptii si starea naturala a mintii mele e una de lene, de strict necesar, poate chiar de regres.
Naspa.
Editat Mie 7 dec 2011 07:49
Finnian a scris:De ce uneori ating o stare superioara a constiintei numai cand sunt pusa in fata cu fatalitatea, cruzimea, neputinta si imi dau seama ca asa-zisa mea suferinta e un moft? Si oare de ce nu pot ramane in acea stare pentru totdeauna?
Am momente cand vad lucrurile in perspectiva, ca din avion, spre deosebire de cele in care vad numai la 3 metri in fata si in spate. Dar nu le pot prelungi la infinit. Poate ar fi un efort pentru mintea mea comoda, care se complace. Inseamna ca ele sunt exceptii si starea naturala a mintii mele e una de lene, de strict necesar, poate chiar de regres.
Nu poti cere creierului tau sa fie mereu la fel. Din cele ce spui, se simte ca o situatie dificila ("fatalitatea, cruzimea, neputinta") mobilizeaza creierul, care da ce are el mai bun, recte functioneaza la capacitate maxima pentru a face fatza ("ating o stare superioara a constiintei"), dupa care, neputand merge inainte la turatia asta de neurotransmitatori, trebuie sa se relaxeze ("mintea mea comoda").
Nu e regres, lene, ci revenire la normal, IMO. Dar revenirea nu e la acelasi normal de dinainte, ci e imbogatita de un insight.
Coloana Infinitului arata aceste succesiuni de deschideri ale spiritului, urmate de restrangeri pentru a decanta informatia primita. Spiritul se desface ca sa inteleaga tot mai mult lumea, apoi se aduna in sine pentru a filtra cunostintele. Dar spiritul merge inainte (Coloana e infinita), chiar daca nu constientizeaza progresul. Insa ar fi bine sa-l constientizeze.
Si apoi, intr-un mediu populat cu stresori si stimuli, atentia ta trebuie sa mearga la probleme practice (copii, munca, witch queen, partener, gospodarie, gatit, loisir, etc). Ai putea functiona in aceste domenii fiind intr-o stare avansata a constiintei? Pana si misticii se retrag in singuratate ca sa aiba acces la asa ceva. Iar cand se intalnesc unii cu altii, functioneaza pe alte tipuri de unde cerebrale. Dar exersarea in constientizare, in arta de a fi atenta la tot ce are lumea sa iti comunice, asta se poate face in fiecare clipa. Si nu e destul?
"asa-zisa mea suferinta e un moft"
Depinde ce fel de suferinta e... sunt unele care ne sunt de folos, altele ne doboara, unele ne fac mai buni, altele ne aspresc, unele vin din pretentiile noastre infantile, altele ne sunt injectate de profitori, unele ne ajuta sa crestem, de altele trebuie sa ne scuturam...
Nu trebuie negata, ci inteleasa cat mai adanc... atunci se metamorfozeaza...
Editat Mie 7 dec 2011 10:25
Stau bine. Acuma acasa totul ii ok. Dar in genere ma adaptez la viata intr-o tara noua, cu o universitate noua, cu ceva despre care nu stiu nimic - imi spun ca vreau sa fac un dictorat - acuma is in, dar acu nu as mai vrea, acu vreau altceva ......insa daca ma las, s-ar putea sa imi para rau pe urma.
Ma adaptezn la cerinte infioratoare si nu is o desteapta , la viata cu prietenul , este primul barbat cu care stau, incerc sa dau o definitie pentru iubire - acu ca is acasa nu mi-ar trece prin cap viata fara el, dar in genere, acolo nu imi lipseste ca vine seara acasa.
Incerc sa invat germana si esuez lamentabil, ma simt slabita, si d9oar lupt.
Poate ca ar trebui sa fac si un copil......ma gandesc ca nu am nici un viitor.
Am depus cererea aceea pt a fi acceptata la acea universitate din Austria si pt a merge acolo sa traiesc cu el.
In genere........stau asa si asa, dar chiar ok. Vreau sa vizitez Viena si Salzburg si sa imi gasesc ceva de lucru. For the mom is housewife acolo si, desi nu am auzit o vorba de repros, ma simt prost ca nu am proprii mei bani. Poate consider banii prea importanti.
El spune ca daca muncesc nu as gasi decat ca femeie de servici si ca ii multa munca si nu as avea timp de scoala si de casa si prefera sa ma stie ok si ca munceste el destul, nu imi lipseste nimic. Si desi are dreptate uneori ma urasc ca stau si nu fac nimik decat scoliri. Dar toata lumea a fost atat de incantata de acceptarea mea si daca incep ceva tre sa il termin.
In ianuarie voi vizita Praga.
Cu un workshop din fonduri UE. Stau o saptamana. Astept sa vad Praga, dar as vrea sa vizitez Marocul. Imi este intotdeauna dor de parinti si ii sun zilnik.
Este destul de greu asa on you on....avem un Reich al celor doi si nu sunt sigura ca este destinul meu, alta data is..........
la naiba is sagetatoare si iubirea este destul de complicata la mine. Nu sexul, iubirea...as vrea sa imi spuna ca ma iubeste, o face, vine tarziu de la munca si fuge sa imi ia flori, asa fara motiv.....viata este grea.
Kilkoana a scris:
Daca vine de la munca si iti ia flori... si iti spune ca te iubeste... si munceste el ca sa nu muncesti tu, ca sa ai timp de scoala si de casa... se pare ca e un barbat foarte bun...
Mai rar asa barbat azi...
Dar de ce nu esti multumita de el?
Cate femei nu ar vrea un asa barbat... care sa le aduca flori si sa le tina acasa, in loc sa le toace capul ori sa le dea pe cocoasa.
Oare nu stii sa fii recunoscatoare?
Oare imaginarul tau romantic vrea mai mult mereu?
Visezi inca la un Fat Frumos, care sa te duca in calatorii africane, cu o ploaie de petale deasupra voastra?
"Mai multul" e dusmanului "binelui"...
La varsta ta ai putea sa te multumesti cu ceea ce ai, si sa faci copii, sa iti termini scolile, sa te concentrezi pe relatia cu barbatul tau, sa te casatoresti cu el... ca asta e varsta la care trebuie facuti copiii, ovulele sunt inca proaspete, mai apoi creste riscul de boli genetice, dupa 38-39.
Daca iti termini doctoratul, vei avea un viitor frumos.
Este timp pentru toate in viata ta, eu asa vad, dar tu parca visezi la ceva ce te depaseste...
Stiu o femeie care munceste de multi ani din greu, e extenuata mental si fizic, si si-ar dori cu disperare sa fie tinuta acasa de barbat, sa aiba timp si de sufletul ei, sa se odihneasca, sa infrumuseteze casa, sa faca prunci, etc. Ea te-ar invidia pentru ceea ce tu ai.
Daca barbatul asta al tau nu iti aduce flori doar ca sa te manipuleze... iar dupa casatorie sa isi scoata partea rea la inaintare... atunci e un barbat sanatos la cap, muncitor si atent cu tine, mai rar asa ceva in vremurile astea moderne.
Wanting what you have... asta e cheia fericirii.
Sa imbunatatesti relatiile, nu sa crezi ca in alta parte e mai bine...
Sa dezvolti ceea ce ai, la maxim.
Parerea mea, vezi, nu stiu mai multe despre voi, dar de aici, de la mine... asa se vede. Cu datele incomplete pe care le stiu... cam asa pare situatia.
Kilkoana a scris:
O sa fii cu atat mai fericita cand vei gasi de lucru pe masura pregatirii tale.. e ca si mersul la scoala, la 6 sau la 7 ani