fidelitatea si psihologia

haydn91 a scris:

Inutile pentru cine ?

Natura nu socoteste ce ne trebuie noua sau nu.Ea face.

Inutile pentru ea. Cunosti tu vreun exemplu de cheltuire energetica inutila in natura? Cunosti tu exemplu de ceva ce se intampla fara cauza SAU fara scop? Nu cauza sau scop pentru om, ci pentru universul al carei energie se foloseste ori descarca. Daca lumea e doar un flux de nucleotide, de ce s-ar investi energie in fiinte tot mai complexe? Ce valoare ar avea pentru o gena complexitatea expresiei ei? Da-mi un singur exemplu de investitie energetica fara cauza sau fara sens pt Univers si eu tac. Sunteti culmea! :))

Vennera a scris:

Nu chiar, sunt doar aproximativ de acord cu ceea ce spui. Fidelitatea nu vine dintr-o nevoie, ea e ceva natural, firesc, insotind trairile autentice ale omului. Cel putin pana la un moment dat, cel ce iubeste nu simte nevoia sa insele, fidelitatea e ceva natural, spontan. Fidelitatea este una dintre expresiile si unitatile de masura a partii spirituale a omului. Cu cat spiritul e mai putin evoluat, cu atat iubirea se transforma si fidelitatea nu mai e atat de naturala. Nu reusesc insa sa conectez aceeasi parte spirituala a omului cu nevoia de fidelitate. Nu spun ca aceasta conexiune nu exista, ci doar ca nu o identific eu. Infidelitatea nu o vad musai ca pe ceva josnic, venit din sferele instinctivului. Poate ca interesul fata de un partener mai bun este in concordanta cu evolutia personala a individului, pentru ca, pana la urma, oricat de mare e iubirea, "2 become 1" nu exista si raman totusi doi, separati. Ce-i drept, din perspectiva pur biologica a unei femei care ramane sa-si creasca copilul macar initial singura, nu este niciun avantaj.

Infidelitatea e ceva josnic, pentru ca implica minciuna.Eu prin infidelitate nu inteleg nevoia de mai multi parteneri sexuali, ci inteleg sa minti pe cel putin unul din ei.Ca au nevoie de partener stabil din motive evolutioniste, cum spunea si downtempo, da,asa e.Dar ceea ce nu suport eu la argumentele astea evolutioniste este faptul ca multi isi justifica ipocrizia prin ele.Nu spune nimeni ca omul, la baza, nu e instinctual.E,exact ca un animal.Dar asta nu inseamna ca trebuie sa si ramana asa.De-asta vad infidelitatea cu dispret si scarba.E o minciuna.Cine are nevoie de diversitate, sa spuna adevarul.Am respect pt genul asta de om.Nu e vina lui ca e asa.Dar daca minte, e vina lui ca e mincinos.Ai nevoie de diversitate, dar ai nevoie si de unul stabil ? Ca sa fie un prost mereu disponibil.Pe oamenii astia nu ii suport.Fidelitatea este ceva natural la orice om, in starea de indragostit.Asa spun studiile americane.Problema e ca indragosteala dispare repede, iar hormonii isi cer dreptul.

Downtempo, pentru mine o insiruire de titluri nu are mare valoare. Nu fac matanii in fata unei teorii doar pentru ca are un nume mare trecut pe coperta. Te asigur ca filtrez bine o idee inainte sa o iau de buna si atata timp cat sistemul meu de gandire gaseste dovezi impotriva unei ipoteze , o neg, chiar daca 100 se grabesc sa o aprobe. Cred (sper) ca ai vazut asta. De asemeni, o insiruire de cunostinte nu inseamna iar prea mult pentru mine. Conteaza mai mult ceea ce reuseste sa construiasca cineva in mod rational cu acele cunostinte. Pana la urma, asta inseamna inteligenta, nu ingurgitarea fara a ne gandi prea departe a unor teorii. Asta nu inseamna ca nu apreciez o cultura vasta (mai ales in ziua de azi, cand sunt atatea alte tentatii), ci ca nu pic pe spate doar din atat.

Vennera a scris:

Inutile pentru ea. Cunosti tu vreun exemplu de cheltuire energetica inutila in natura? Cunosti tu exemplu de ceva ce se intampla fara cauza SAU fara scop? Nu cauza sau scop pentru om, ci pentru universul al carei energie se foloseste ori descarca. Daca lumea e doar un flux de nucleotide, de ce s-ar investi energie in fiinte tot mai complexe? Ce valoare ar avea pentru o gena complexitatea expresiei ei? Da-mi un singur exemplu de investitie energetica fara cauza sau fara sens pt Univers si eu tac. Sunteti culmea! :))

Ce are sens pentru univers, nu are sens si pentru tine, ca om.Nu gandeste in termeni de sens universul.El are niste legi, si le respecta.De ce crezi ca se investeste energetic in fiinte complexe ? Eu nu cred ca se investeste energetic in complexitatea genei, pentru ca gena in sine nici nu se modifica foarte mult in cursului evolutiei (multe au ramas intacte).Ceea ce se modifica este aranjamentul lor.Ele isi schimba pozitia in genom prin diverite procedee (transpozitii,etc).Si astea nu necesita energie suplimentara.Si daca necesita, aceasta este luata din mediu.ATP-ul e intermediarul energetic comun in lumea vie.Se sintetizeaza mereu din alimente.

Sa nu avem grija, principiul entropiei nu e niciodata incalcat.Dezordinea creste mereu.Daca aceasta pare sa scada ( in cazul corpului uman) acest lucru este realizat pe seama produsilor de dezasimilatie.Totul e schimb de energie.Organismul uman e un exemplu graitor in cazul asta.Foarte multe reactii necesita un consum exagerat de energie, energie pe care o preiau din mediu.Apoi cand acesti produsi se scindeaza elibereaza energia aia.Nu cheltuie nimic in plus universul.E aceeasi energie folosita in diverse scopuri.Daca izolezi mental un anumit sistem ai impresia ca energia este cheltuita inutil.Dar sistemul ala mai devreme sau mai tarziu se dezintegreaza.

Asa ca nu s-a cheltuit nimic.Doar s-au facut schimburi energetice.Iar schimburile energetice sunt utile pentru procesul in cauza.Ca nu sunt utile pt noi, se poate.Dar pt ca procesul respectiv sa se desfasoare are nevoie de schimbul ala.Tot ce se intampla in univers e util universului, nu? Ca altfel la ce ar face asta ? Adica e problema de filozofie.Nu putem spune ce e util sau nu universului.Daca o face ii e util, asa cred.Dar oamenilor nu le e mereu util.

haydn91 a scris:

Infidelitatea e ceva josnic, pentru ca implica minciuna.Eu prin infidelitate nu inteleg nevoia de mai multi parteneri sexuali, ci inteleg sa minti pe cel putin unul din ei.Ca au nevoie de partener stabil din motive evolutioniste, cum spunea si downtempo, da,asa e.Dar ceea ce nu suport eu la argumentele astea evolutioniste este faptul ca multi isi justifica ipocrizia prin ele.Nu spune nimeni ca omul, la baza, nu e instinctual.E,exact ca un animal.Dar asta nu inseamna ca trebuie sa si ramana asa.De-asta vad infidelitatea cu dispret si scarba.E o minciuna.Cine are nevoie de diversitate, sa spuna adevarul.Am respect pt genul asta de om.Nu e vina lui ca e asa.Dar daca minte, e vina lui ca e mincinos.Ai nevoie de diversitate, dar ai nevoie si de unul stabil ? Ca sa fie un prost mereu disponibil.Pe oamenii astia nu ii suport.Fidelitatea este ceva natural la orice om, in starea de indragostit.Asa spun studiile americane.Problema e ca indragosteala dispare repede, iar hormonii isi cer dreptul.

Aici vorbeste dezamagirea din tine. Te inteleg si te si iert pentru verdictele mascate. O sa treaca (sper). Daca ar fi vorbit spiritul curat din tine, ai fi scris din perspectiva omului care ofera fidelitatea, nu cea a omului care o vrea si n-o obtine. Stai lin, sunteti multi , tuturor credeti ca fidelitatea vi se cuvine, ca o meritati, ca voi sunteti sufletele curate care nu merita palmele. Va considerati un soi de spirite evoluate si-n veci nu va ganditi ca poate va inselati, ca poate privita din perspectiva partenerului situatia arata altfel si ca si acela are dreptate. Va doresc sa consumati macar o relatie veritabil de imperfecta in viata voastra. Am spus consumati, nu traiti. Dupa cum ziceam, genul asta de spirite intrinsec "evoluate" si intransigente sunt multe. Si nu mai proiecta asupra mea dezamagirile tale, asa cum ai facut-o in postul asta. Nu eu te-am dezamagit, nu eu sunt vinovata de ce ti-au facut altele.

haydn91 a scris:

Eu cred ca ea se referea la faptul ca sufletul uman (constiinta,cum vrei s-o numesti) nu e palpabil prin intermediul stiintei. :) Nu ma opun, fiecare crede ceea ce il ajuta pe el mai bine.Insa nu putem nega faptul ca psihicul si fizicul sunt interconectate.

Cum vad eu psihicul, constiinta: In primul rand, totul se intampla de la sine, nu exista liber arbitru. Prin urmare, noi suntem masinarii care functionam dupa legile fizicii. Substantele din creierul nostru se misca de colo-colo ca reactie la stimuli proveniti din mediul exterior si supuse totodata si conditiilor interne. Ei bine, cumva se face ca aceste reactii care au loc in creier sunt transpuse si la un alt nivel: nivelul constiintei. Constiinta nu face decat sa traiasca reactiile din creier. Nu putem decide nimic. Iluzia de decizie este doar trairea reactiilor de decizie ce au loc automat in creier. Suntem doar fenomene ale naturii.

Abc2009ro a scris:

Cum vad eu psihicul, constiinta: In primul rand, totul se intampla de la sine, nu exista liber arbitru. Prin urmare, noi suntem masinarii care functionam dupa legile fizicii. Substantele din creierul nostru se misca de colo-colo ca reactie la stimuli proveniti din mediul exterior si supuse totodata si conditiilor interne. Ei bine, cumva se face ca aceste reactii care au loc in creier sunt transpuse si la un alt nivel: nivelul constiintei. Constiinta nu face decat sa traiasca reactiile din creier. Nu putem decide nimic. Iluzia de decizie este doar trairea reactiilor de decizie ce au loc automat in creier. Suntem doar fenomene ale naturii.

Corect, e foarte posibil sa fie cum spui tu.

Vennera a scris:

Aici vorbeste dezamagirea din tine. Te inteleg si te si iert pentru verdictele mascate. O sa treaca (sper). Daca ar fi vorbit spiritul curat din tine, ai fi scris din perspectiva omului care ofera fidelitatea, nu cea a omului care o vrea si n-o obtine. Stai lin, sunteti multi , tuturor credeti ca fidelitatea vi se cuvine, ca o meritati, ca voi sunteti sufletele curate care nu merita palmele. Va considerati un soi de spirite evoluate si-n veci nu va ganditi ca poate va inselati, ca poate privita din perspectiva partenerului situatia arata altfel si ca si acela are dreptate. Va doresc sa consumati macar o relatie veritabil de imperfecta in viata voastra. Am spus consumati, nu traiti. Dupa cum ziceam, genul asta de spirite intrinsec "evoluate" si intransigente sunt multe. Si nu mai proiecta asupra mea dezamagirile tale, asa cum ai facut-o in postul asta. Nu eu te-am dezamagit, nu eu sunt vinovata de ce ti-au facut altele.

Nu ma plangeam la tine ca nu am parte de fidelitate.Spuneam ca infidelitatea e ceva josnic, si asta doar din punctul meu de vedere.In sensul ca eu nu m-as cobori la asta.Sa se coboare altii daca vor.Nu stiu unde ai observat tu ca m-am luat de tine.Astea sunt proiectiile tale, nu ale mele.Eu vorbeam la modul general.De ce as privi din perspectiva partenerului care ma inseala ? Nu doresc.Eu pur si simplu nu as insela.Daca nu mi-ar conveni de cel de langa mine, l-as lasa balta.Cei care inseala nu fac asta.Pentru ca sunt lasi.E adevarat ce spun ? Nu ma luam de tine, si nici nu m-am laudat ca sunt evoluat spiritual.

Scuza-ma daca asta ai inteles.Consideri ca fidelitatea se merita ? Interesant.Eu credeam ca tine de respectul de sine.

Haydn, doar interactiunile dintre gene, fara numarul genelor si complexitatea acestora, sunt argumente pentru a explica miracolul fenotipului uman fata de speciile inrudite, nu fata de virusuri, bacterii, viermi etc. Dincolo intervine si numarul si coplexitatea genelor. Nu-mi invoca ortologii, ei sunt maxim 40% la om si nici heterocromatina, pentru ca ea e materia prima a reglajului genetic. Sau bacteria are gene pt secretia de tiroxina, sau pt culoarea parului etc? Zici ca nu vrei sa privesti din perspectiva partenerului, nici macar atunci cand te inseala? O relatie e facuta din doi si, ghici ce, celalalt nu exista doar pentru a-ti produce tie bucurie. Cand o sa intelegi ca pentru a merge mai departe in doi, e nevoie sa te gandesti nu numai la nevoile unuia singur, o sa vezi ca parerea ta nu va mai suna la fel. Sau poate ma insel eu. ;)

Vennera a scris:

Haydn, doar interactiunile dintre gene, fara numarul genelor si complexitatea acestora, sunt argumente pentru a explica miracolul fenotipului uman fata de speciile inrudite, nu fata de virusuri, bacterii, viermi etc. Dincolo intervine si numarul si coplexitatea genelor. Nu-mi invoca ortologii, ei sunt maxim 40% la om si nici heterocromatina, pentru ca ea e materia prima a reglajului genetic. Sau bacteria are gene pt secretia de tiroxina, sau pt culoarea parului etc? Zici ca nu vrei sa privesti din perspectiva partenerului, nici macar atunci cand te inseala? O relatie e facuta din doi si, ghici ce, celalalt nu exista doar pentru a-ti produce tie bucurie. Cand o sa intelegi ca pentru a merge mai departe in doi, e nevoie sa te gandesti nu numai la nevoile unuia singur, o sa vezi ca parerea ta nu va mai suna la fel. Sau poate ma insel eu. ;)

Sa-ti spun ceva : culoarea ochilor, inaltime, etc sunt caractere multifactoriale, determinate de perechi de gene ce au efect cumulativ.

Hai sa lasam genetica, deschidem topic separat daca vrei asa ceva.

Nu ma gandesc din prisma partenerului care inseala pentru ca e ipocrit.Ma conditioneaza.Imi spune ceva de genul : Iti sunt fidel daca..., ori eu nu as suporta asa ceva.Eu nu ofer fidelitate conditionat, ofer pentru ca o consider o valoare.Partenerului care te inseala trebuie sa-i spui pa.Sa-si gaseasca alt prost, care accepte fazele astea.Eu nu as suporta asa ceva.De ce sa-i dau dreptate ? Pentru ca ma inseala ? Daca nu ii sunt de-ajuns, daca sunt nesimtit, sau nu ii indeplinesc conditiile atunci sa imi dea papucii pentru altul.Asa mi se pare normal.Nu iti ajunge partenerul, nu te multumeste, ii spui pa.Dar nu, asta se intampla doar cand au pe cineva mai bun.Este ? Daca amantul nu e la fel de bun ca partenerul principal...atunci relatia ramane.Nu mi se pare corect.

Si cu ce vine determinismul multifactorial sa contrazica ce am spus eu si, mai important, sa sustina ce ai afirmat anterior? Sau vrei sa arati ca stii genetica? Se vede asta, stai lin, doar dreptate nu prea ai. :))Te pricepi biiiine de tot la rastalmacirea cuvintelor. Altfel de ce ai pretins ca eu zic ca fidelitatea se merita? Dar nici nu cred ca tine de respectul de sine, altfel, daca tot te respecti atat de mult ti-ai fi fidel doar tie insuti si nevoilor tale, ceea ce la tine nu pare a fi cazul. ;) Dar asa da de bine sa impachetezi fidelitatea in notiuni pompoase, incat o faci. In privinta fidelitatii, repet, vorbesti doar din perspectiva de victima si crede-ma ca nu ai nevoie sa ajungi calau pentru a ajunge sa vezi si alte perspective. Ti-as spune mai multe, dar asta ar insemna sa desfasor fantezii despre tine si nu e cazul, n-am nimic de impartit cu tine. Am obosit.