ellla a scris:pana la urma asa zisele animatoare in bar sunt animatoare (dansatoaRre sau dame de companie care presteaza si sex pe bani?
Nu, nicidecum. Dupa cum nici gheisele nu sunt prostituate ( in pofida unor carti si filme ieftine facute prin Vest). Dupa cum nici dansatoarele de bar nu sunt prostituate "de meserie". Si cred ca este timpul sa reconsideram serios prostiile si invectivele pe care le aruncam prea usor in baza unor prejudecati de obicei cu totul ignorante. 
Insa atunci cind esti in situatia de a lucra ca emigrant sarac sau ca strain "cu contract" la patron, mai ales in baruri, restaurante, si hoteluri, munca respectiva este deseori privita cu prejudiciu- si drept urmare, cei care accepta aceasta munca ar trebui sa stie foarte bine ca este un contract de serv, fie ca vrei fie ca nu.
Asta nu inseamna ca dansatoarea sau animatoarea va fi fortata sa se prostitueze- nu, nicidecum. Insa inseamna o conditie de serv, in sensul ca nu iti poti permite demnitatea de a trata cu patronul/institutia care te angajeaza problemele, pretentiile si obligatiile exact de la egal la egal.
Aceasta conditie (implicita) nu este vina strainei care munceste- si nu o spun in ideea de a-i califica drept inferiori pe cei care accepta aceste contracte, etc.
Ceea ce spun eu se refera la o conditie sociala independenta de calitatile persoanei care se angajeaza, la un prejudiciu social care este prezent in toate colturile lumii. De aceea este bine ca omul sa aiba puterea sa vada lucrurile asa cum sunt si sa se gandeasca foarte bine la conditiile pe care le accepta, explicit si implicit, cand se angajeaza intr-un asemenea contract.
Acest prejudiciu face ca situatia unuia care lucreaza in conditiile descrise sa fie mult mai grea in privinta programului si a asteptarilor "de la patron"decit, sa zicem, a unuia care lucreaza in mediu profesional academic , medical, ingineresc, artistic, etc. In cele din urma citate tot cu contract se lucreaza, insa cultura locului si modul in care este inteles dreptul anagajatului- sunt mai avantajoase pentru angajat decit in cazul in care te angajezi animatoare, cameristam, chelnerita, dansatoare. Fie ca ne place fie ca nu, este un adevar.
De ce spun cele de mai sus? Pentru ca eu cred ca atunci cand oamenii vorbesc despre Japonia sau despre orice tara, mai ales cind se gandesc sa vina cu un conract sa munceasca, ar trebui sa inteleaga profund aceste diferente: ca una este sa vezi Japonia ca animatoare de bar sau camerista de hotel, si cu totul altceva poate fi sa vii ca inginer, profesor, medic, specialist in computere, inginer de vas, ofiter de marina ( navigator, tehnician de navigatie) , finante, business, muzician ( a cunoscut in Japonia cativa absoolventi de Conservator care sunt cu contracte in Osaka de citiva ani si sunt niste domni).
Deci: nici un sfat si nici o perspectiva nu se poate aplica universal- sa descrie unuia dinafara " cum e in Japonia" . Cine vrea sa vina sa muneasca ( oriunde in lume), ar trebui sa ia contact cu oamenii din meseria lui si sa asculte povestile din acel context- caci cu asta e mai probabil ca se va intilni. Nu uitati ca Japonia, cda si majoritatea societatilor lumii, este stratificata, ierarhizata social si diferentele intre straturile sociale si zonele geografice sunt foarte mari.
Saharian a scris:Scuze, eu nu mint
Nici nu exagerez - nu am zis ca am fost in Japonia, nici in SUA nu am fost , drept 
La nivelul la care am vorbit eu, faptele sunt 100 % asa cum vi le-am descris
Atat
Domnule, cred ca eu si DVS de fapt suntem in deplin acord cu privire la venirea in Japonia din Spania " la munca" ( apropos de sfatul dat doamnei care intreaba de munca in Japonia).
Si desigur ca nu mintiti in privinta inginerilor japonezi pe care ii gasiti la lucru seara la 9. Dumneavoastra ati exprimat o perspectiva legitima prin experienta dumneavoastra. O prespectiva NU este nici minciuna, nici adevar universal valabil. Tocmai de aici vine reflectia mea : o imagine mai aproape de relitatile unei societati ca Japonia nu poate fi formata decit prin considerarea mai multor perspective, mai degraba decit prin generalizarea uneia sau alteia singure.
In plus, este bine ca oamenii sa fie atenti si la timpul si la locul despre care vorbesc:
Sotul meu, care este japonez ( apropos, noi am studiat in SUA si am trait in SUA 14 ani inainte de a veni in Japonia- de aceea este mai usor sa compar cu etica si programul muncii in SUA) mi-a spus ca imaginea aceasta a japonezului care munceste 20 de ore pe zi 7 zile pe saptamina este un prejudiciu format in Occident care se bazeaza pe anumite segmente ( dar nu toate!!) ale societatii japoneze asa cum era ea in anii '70-'80-inceputul lui '90. Acum, in anul 2007, se pare ca realitatea respectiva a devenit cu mult mai "nuantata".
