Iubire falsa si iubire adevarata

Tom Bishop a scris:

Păi m-ai analizat

Tom Bishop a scris:

Eu cred că mergi

Hypathia a scris:

Da, oricine are dreptul sa isi schimbe parerea, sa spuna "nu". Poate ca in asta consta baza autenticitatii, in selfupdate. Totusi, daca aceste schimbari sunt dese si neasteptate...

Un om care isi schimba foarte des "autenticitatea" nu este cumva borderline ?

Tom Bishop a scris:

Este clar că avem puncte de vedere diferite

S.R. a scris:

Orice om in viata are nevoie de o baza(radacina copacului din foaia cu copacul). Care este stalpul stabil al celui ce se schimba des ?

Acel stalp poate fi intrebarea `cine sunt eu?` Si de multe ori nu-ti poti da seama doar prin autoanaliza. E nevoie si de asumarea unui comportament, asa cum iei o haina pe tine, ca sa vezi cum te simti in ea. Poti descoperi ca iti vine ca turnat, ca te simti bine cu el si ca gesturile si gandurile curg firesc. In cazul asta, e de presupus ca te-ai apropiat de cine esti cu adevarat.

Atunci trairea iubirii mimetice este o etapa in cautarea eu-lui ? :think:

S.R. a scris:

Atunci trairea iubirii mimetice este o etapa in cautarea eu-lui ? :think:

Mai degraba ratacirea eu-lui

haydn91 a scris:

Mai degraba ratacirea eu-lui

Cu riscul de a parea ca o dau in diverse... nu inseamna oare ratacirea eu-lui in cautarea adevaratului sine ?

S.R. a scris:

Cu riscul de a parea ca o dau in diverse... nu inseamna oare ratacirea eu-lui in cautarea adevaratului sine ?

Se poate...depinde cum privesti.

haydn91 a scris:

Mai degraba ratacirea eu-lui

cred ca nu trebuie sa fim atat de radicali. scorpionul are dreptate. exista o posibilitate certa ca cineva sa ajunga la atasamente si setimente autentice dupa ce exerseaza sau se educa prin unele mimetice. daca persoana respectiva invata ceva din ceea ce se intampla, daca isi apropriaza/internalizeaza unele valori, isi formeaza un sistem coerent, apoi poate ajunge la sentimente autentice. se poate insa si invers, sa nu evolueze pana acolo.

Poate fi privit ca un proces de invatare.

Bineinteles, daca subiectul nu are revelatia necesara cu ocazia respectivei experiente, o va repeta pana ce va invata. Unii poate nu vor invata niciodata, depinde de mai multe, printre care de restrictiile interne ale fiecaruia. Aceste restrictii sunt menite a ne asigura functionarea. Sunt unele adevaruri despre sine specifice cu a caror constientizare uneori oamenii nu mai pot functiona normal, iar ca metoda de protectie apar aceste restrictii.

Asa, un om care traieste o iubire mimetica, fie poate va invata iar apoi va trai una autentica, fie nu poate invata din cauza restrictiei interne, deoarece o iubire autentica i-ar intoarce conceptiile si concluziile despre realitatea perceputa, in baza carora functioneaza, pe dos, le-ar anula sau le-ar modifica substantial, distrugand stabilitatea respectivului om - in principiu anuleaza o parte consistenta a sinelui, subrezind sau eliminand in acest proces o parte din siguranta si securitatea respectivului sine. O astfe de situatie ar fi cea a barbatului indragostit care face sacrificii imense pentru a ajunge la femeia iubita(careia ii atribuie calitati pe care ea nu le are, calitatile femii idealizate din capul lui) iar cand ajunge la ea si vede ca difera foarte mult ce primeste comparativ cu motivatia in baza careia a facut acele sacrificii, se sinucide sau ia alta masura extrema.