Început de acces realitate, Vin 17 iun 2011 · 1.698 răspunsuri · 78.303 vizualizări
Ce e varza asta
(stai sa adug ca precis te gandesti la altceva: ce e varza asta de text; nu am citit cu atentie raspunsul tau inca) , cum adica nu mai stii, pai ce, s-a schimbat ceva?
Dai citeaza, nu?
Fiero a scris:Asta a fost prima parte.
Poftim ca merge.
Editat Mar 25 feb 2014 10:13
Fiero a scris:"
Da, omu' indeplinea toate caracteristicile pentru o eventuala recunoastere (post mortem
Sarac, liber cugetator (cum era aia cu creationismul?), total pasionat de munca sa fara sa urmareasca celebritatea, modest, si cireasa nereusitei, era cam socialist (era preocupat de confiscarea latifundiilor, adica se punea rau tocmai cu cei ce promovau celebritatile).
Acuma desigur noi citim ce scriu unii despre ce se parte ca au scris altii referitor la ce impresii aveau despre Wallace si ghidusa teorie Darwin-ista, dar ce s-a intamplat si ce a fost in sufletul lui Wallace, numai el stia."
Nu mai stiu sa folosesc citatele de cand s-a schimbat formatul forumului.
Asta ma intreb si eu, daca altii chiar au reusit sa ne transmita adevarul despre Wallace sau doar ceea ce credeau ei ca-i adevarul sau ceea ce putea surprinde ca fiind adevarat.
"Nu stiu daca pot raspunde acum!?
In orice caz, tu evidentiezi un ideal de iubire, pe care eu nu l-am intalnit in realitatea sociala, dar de care am beneficiat pe o extrem de scurta perioada, asa incat pot afirma posibilitatea unui asemenea fenomen.
Dar, am o mare dilema, de ce toti "propavaduitorii" unui asemenea tip de iubire (ce spun nu are legatura cu aria spirituala dinspre care provin cuvintele citate, o luam ca o definitie a iubirii), nu o dovedesc in mediul social? De ce ajung la divort? De ce nu inalta templul iubirii mai intai in familia lor si apoi sa se apuce a o impartasi strainilor? Eu consider ca nu o fac intruca nu dispun de o iubire asa de mare cata e necesara in familie, dar dispun de atata cat e necesar astfel incat pentru un strain apare ca o mare dovada de iubire (dar asta nu e cea descrisa de tine
).
O iubire adevarata asa e, nu are legatura cu frumusetea fizica, cu impotenta (sexul), toanele partenerului si tot tunamiul care ne face noua viata un calvar."
Nu evidentiez un ideal de iubire, pt. ca nu cred ca exista unul, iubirea ori este ori nu este, iar atunci cand nu este, de multe ori este confundata cu altceva. Oamenii spun adesea ca iubesc si chiar cred ca iubesc cand isi declara sentimentele, dar ele nu-s iubire. De ce-ar avea iubirea nevoie de-un templu? Iubirea nu se daruie dupa propria-ti voie, desi e legata de vointa. Cam ciudat a sunat ce-am spus. Adica, trebuie sa existe ceva care s-o declanseze, dar nu poti alege omul pe care-l vei iubi, nu poti tu pune intr-un om ales de tine acele calitati care-ti trezesc admiratia si respectul pt. a-l putea iubi. Odata trezite, admiratia si respectul de catre acel om in tine se intampla ca ajungi sa fii tolerant cu defectele acestuia si sa ti se para suportabil sa treci impreuna cu el prin infern.
"Dar asta ca sa ma exprim asa, e "dar" mare, cu o singura conditie, asa cum am mai zis, sa fie insotit de libertatea de a nu fi impatimit de ea, adica sa poti amplifica sau reduce sentimentul iubirii, cand vrei tu si cat vrei in functie de situatie (deci iti e musai necesara intelepciunea, dar nu aia ce a ajuns a fi confundata cu un fel de desteptaciune, cu istetimea, viclenia, ...), sa fii conducator al sentimentului, nu condusul de catre el!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ca de aici li se trage la toti acesti oameni care in relatia lor cu spiritualul, religiozitatea, dau intr-ale iubirii mreje partial si anormal "daruite", ei simt o iubire fata de semeni datorita careia gresesc enorm fata de familie (si fata de ei isisi), ajung la o servitute gresit inteleasa (zic eu) mai ales de catre cei ce mijlocesc si ii indruma pe fata sau din umbra.
In viata reala, nu poti fi asa cum ai citat, fara sa ai necazuri tu si ai tai, poate doar in filme, intrucat educatia umanitati cu care ai tangenta in viata cotidiana e exact invers.
Daca insa am avea acces suficient la "sursa daruirii" multe ar fi posibil de schimbat!
si totusi constiinta etica bate pasul pe loc de mii de ani, se pare.
"
Din nou, nu exista patima in iubire, patima e adusa de pasiune si fascinatie, iubirea e molcoma, nu exista servitute, pt. ca iubirea nu se sacrifica, ea da pt. ca asa simte, cand nu simte, nu da.
Asta a fost prima parte.
Nu stiu sa citez cand fac selectie dintr-un text, la asta ma refeream. Am boldat ce ai scris tu, sperand ca asa ma fac inteleasa.
Tu stii ce zici!!!
Te referi cumva la functie "Quote", asta de se afla intre semnul<> (cod) si semnul t (twitter)?
Apesi pe ea si apare asta, dupa care stii, copy si paste.
Asta a fost prima parte.
Editat Mar 25 feb 2014 12:32
Fiero a scris:Asta ma intreb si eu, daca altii chiar au reusit sa ne transmita adevarul despre Wallace sau doar ceea ce credeau ei ca-i adevarul sau ceea ce putea surprinde ca fiind adevarat.
La tema cu Wallace am mai raspuns doar pentru intelepciunea cuprinsa in raspunsul tau (ceea ce eu am bold-at) si care e un raspuns posibil universal valabil pentru noi toti referitor la orice.
Nu evidentiez un ideal de iubire, pt. ca nu cred ca exista unul, iubirea ori este ori nu este, iar atunci cand nu este, de multe ori este confundata cu altceva. Oamenii spun adesea ca iubesc si chiar cred ca iubesc cand isi declara sentimentele, dar ele nu-s iubire.
De ce-ar avea iubirea nevoie de-un templu? Iubirea nu se daruie dupa propria-ti voie, desi e legata de vointa. Cam ciudat a sunat ce-am spus. Adica, trebuie sa existe ceva care s-o declanseze, dar nu poti alege omul pe care-l vei iubi, nu poti tu pune intr-un om ales de tine acele calitati care-ti trezesc admiratia si respectul pt. a-l putea iubi. Odata trezite, admiratia si respectul de catre acel om in tine se intampla ca ajungi sa fii tolerant cu defectele acestuia si sa ti se para suportabil sa treci impreuna cu el prin infern.
O sa abandonez ceea ce as vrea sa evidentiez si voi incerca sa inteleg ceea ce vrei tu a evidientia, poate asa reusim dialogul; in plus eu, raportandu-ma la citatul tau, ma gandeam mai mult la iubirea dintre semeni, rude si chiar parteneri (dar mai putin dintre parteneri intrucat implica sex si indragosteala emotionala, ceea ce e foarte inselator; am zis emotionala intru a nu se confunda total cu sentimentul!!!).
Tu pari a spune: "Domnn'e, daca iubesti, citatul dat de mine devine plauzibil, asadar ceea ce numesti tu un ideal, este doar iubirea, altfel nu este iubire, e altceva".
Cred ca ai dreptate in principiu.
Acuma, dialogul real de aceea e util, ca sa intelegem mai bine pe cat posibil, altfel nu are rost intrucat nici iubirea si nici alt sentiment nu poate fi descris prin cuvinte (asa cum evidentiam referitor la descrierea pe care citatul o face iubirii, nedescriind de fapt iubirea, ci descriind ce nu e iubirea si ce alte emotii/sentimente inlesneste).
Nu ai cum sa recunosti o iubire (nu vine nimeni autorizat suprem sa ti-o confirme) decat prin "simptomatologie", dar, nu stiu ce sa zic, parca totusi iubirea si orice altceva are grad de comparatie si in plus, e dificil de apreciat cat de mult iubesti pe cineva, total, 99%, 98%, 90%, 72% ..., de asemenea daca iubesti pe cineva 93, 6% iar pe altcineva 89,9(9)% (fratii, copii sau chiar doi iubiti deodata), crezi ca e posibil sa ne dam seama de diferenta?
Si daca noi, e posibil sa iubim intre 0, 00000000.....1% si 100%, "absolutului" ce-i mai ramane? ca pana si stiinta le rotunjeste si le barbiereste.
O relatie dintre doi oameni e bazata pe o multitudine de considerente, multe ii pot lega, pana si interesele materiale sau psihice (spiritual inclus), intervine si obisnuinta, rutina, obligatiile, dar si diferite tipuri de afectivitate greu de disociat vizavi de iubire, zecile de ani petrecuti impreuna craza legatura afectiva constructiva dar si distructiva.
Probabil te referi tot la iubirea dintre doi parteneri, altfel spune si mie cum ajung toti tatii (si chiar mamele) din lume sa isi iubeasca copiii? ii iubesc toti la fel 100%?
Dar si asa, referitor la doi parteneri, cum constati procentajul de iubire cand ne raportam la exemplele procentuale de mai sus?
Oameni in general iubesc emotional nu sentimental, sentimentul iubirii e ceva rar si eu consider ca suporta totusi grade de comparatie.
Ai scris asa frumos. Nici nu stiu ce-as putea adauga. Am intrat de cateva ori si am iesit, fara sa fiu in stare.
O sa iti las un cantec, macar. :)
Multumesc de cantec.
Esti tare! diplomata; o retragere strategica sa nu ma trezesti din visat cai verzi
Iti las si eu o melodie:
Editat Mie 26 feb 2014 15:59
Dar cine a zis ceva de retragere? Am eu capul gol azi, dar asta nu insemna ca va fi asa si maine si poimaine si pt. toata viata. Ti-am spus ca uneori intru si ma uit precum curca in creci, nefiind capabila sa spun nimic.
Si io la fel.
Eh, daca eu as putea zice atatea, cum zici tu candai capul gol, as fi tare. :)
Fiero a scris:... uneori intru si ma uit precum curca in creci, nefiind capabila sa spun nimic.
Ma refeream la ceea ce ai zis aici; tot asa mi se intampla si mie; de fapt mai mult asa.
Editat Mie 26 feb 2014 17:04
← Înapoi la Intrebari pentru [user] si topicuri despre [user]