Noua harta a Romaniei - 8 Judete in loc de 41

VEMANS a scris:

Ori nu gandesti ...ori esti maghiar

Bravo ma ! Si ne mai miram ca vor sa traga linie intre ei si noi.Cine n-ar vrea?

SeqenenreTao a scris:

Bravo ma ! Si ne mai miram ca vor sa traga linie intre ei si noi.Cine n-ar vrea?

Eu nu ma mir , ma .

Isailă Brătfălean a scris:

Eu cred că mai bine de 10 ani de dezbateri sunt arhisuficienți (de exemplu: http://www.provincia.ro/index.html).

Referendumul este inutil (vezi soarta celui cu reducerea numărului de parlamentari).

Din simț practic eu cred că trebuie acceptată doleanța UDMR cu

:)

imi place harta aia cu .....

avantaje pentru populatie o sa fie acolo nu ?

Iluzionist a scris:

Nu cred ca judetul Mures ar trebui inclus in "Tara Secuilor" deoarece conform recensamantului 2002 populatia maghiarilor din judetul Mures este de 39,3% iar romani 55,9% . Comparand judetul Mures cu judetele Covasna(maghiari 74%) si Harghita(maghiari 85%) in judetul Mures populatia de romani este mai mare si detine peste 50% din totalul populatiei judetului. Iar populatia de maghiari din judetul Mures este in scadere continua de ani buni.

Nu e recomandabil a decupa chiar chirurgical o zonă secuiască. Cunosc foarte bine județul Mureș, toate comunele și orașele au populație mixtă. Apoi „Țara Secuilor” nu poate fi chiar așa mică, se cere un oraș reședință de județ cu o mare forță intelectuală (firme de consultanță etc.). Mi se pare că o reședință de regiune din România trebuie să știe bine românește.

aici as protesta si eu !

secuii sunt ca la romani olteni si prahoveni !

:)

VEMANS a scris:

Mare tampenie ai afirmat. Ori nu gandesti ...ori esti maghiar , bistos( scuze daca n-am scris corect) , secui

Dacă românii nu își scot din cap ideea de a-i împrăștia, de a-i asimila pe secui, vor avea de suferit. Eșecul regionalizării este, ca să zic așa, doar o primă fază a suferinței. Și totul va fi de-a moaca, din prostie.

Cunosc oameni în vârstă care le este frică de unguri. Îi înțeleg, ei nu știu cum s-a ajuns la Dictatul de la Viena (pentru că România a stat prea mult cu nasul în dosul Franței) și le este frică să nu se repete. Se poate repeta dacă în România continuă degringolada, incapacitatea de a folosi avantajele U.E., dacă vom continua cu atitudini de secol XIX, care apar astăzi ca primitive. Adică ar fi o datorie patriotică să scăpăm cumva de „luptătorii contra ungurilor”

Isailă Brătfălean a scris:

Eu recomand opoziției să nu umble cu chestii slabe. Într-o primă fază se schimbă niște denumiri prin niște texte de lege, în loc să ai vreo cinci consilii județene se alege unul. În rest toate rămân ca mai înainte, chiar și prefecții pot rămâne pe plase, sau cum se vor redenumi județele de azi. După aceea se pot schimba multe sau vor rămâne cum sunt.

Diferența sigură va fi că acei consilieri județeni și acel președinte de județ nu se va mi sinchisi de București (vaaai ce dramă!!!) și vor putea merge la Bruxellles când vor vrea mușchii lui, eventual să doarmă pe jos în camera rezervată de Ținutul Secuiesc, dac-or face economie de hotel.

E posibil ca peste câțiva ani România cea eternă de la Burebista la Ceaușescu să existe numai dacă vor vrea președinții acelor mari județe. Și așa mi se pare normal.

În Franța s-a pus problema să facă o linie de TGV (tren de mare viteză). Și au fost la mâna unei președinte de regiune care are banii sub pixul ei și care s-au opus.

Gandesti ca Rodica, in termenii sa nu se schimbe nimic in ce priveste relatile autoritatilor locale cu Bucurestiul.

Prin regionalizare distanta intre comune si centrul de regiune se mareste, numarul celor care depind de regiune creste, coeziunea scade, rezistenta la coruptie se diminueaza, posibilitatea de a diviza si a antagoniza agentii comunali creste. Distanta intre comune si autoritatile regionale devine mai slaba si relatia intre autoritatile regionale si conducerea centrala devine mai puternica, mai functionala.

Vom asista la o centralizare a deciziei, sub “paravanul” descentralizarii, ceea ce ar fi in logica gandirii militaro-FSN-iste.

“Drumul spre Iad este pavat cu intentii bune.” (Saint Bernard de Clairvaux).

Puterea de la Bucuresti vrea un numar mai mic de decidenti, asa cum vrea un numar mai mic de parlamentari, ca sa poata manipula mai usor fondurile dirijate spre clientela. E mai usor sa "negociezi" cu 8 prefecti numiti decat cu 41 de presedinti alesi.

In consecinta daca sistemul repartizarii fondurilor bugetare se mentine, regionalizarea este ca o “irigare” a coruptie.

Nu cred ca legea adminstratiei va duce la descentralizare pentru ca politicenii nu doresc descentralizarea. Ei urmaresc sa centralizeze puterea si am in vedere toate partidele mai putin UDMR-ul, singurul interesat de descentralizare.

Cred ca regionalizarea va fi utilizata pentru un control centralizat mai bun al fondurilor destinate regiunilor. Baronii locali au fost scapati de sub control si Basescu, sfatuiti de consilierii din servicii, cauta o solutie sa-i puna sub tutela Bucurestiului. Asta se va putea observa prin evitarea dezbaterii in mass-media a modului in care va functiona puterea regionala, atributile ei si relatia cu Guvernul. Dezbaterea va fi deviata spre componenta regiunilor si in special spre regiunea “Tinutului Secuiesc” si asta se poate vedea si pe subiectul de fata.

Moftangiu a scris:

Vom asista la o centralizare a deciziei, sub “paravanul” descentralizarii, ceea ce ar fi in logica gandirii militaro-FSN-iste.

Sistemul ăla militar est pură invenție propagandistică, anti-PDL (care îl scoate pe Băsescu ... dictator). Baronii locali de azi sunt foarte puternici în politică, dar prea slabi în raport cu guvernul. Dacă vor fi mai puțini și mai puternici (adică se vor compara electoral, financiar cu Bucureștiul) va fi foarte bine.

Moftangiu a scris:

Puterea de la Bucuresti vrea un numar mai mic de decidenti, asa cum vrea un numar mai mic de parlamentari, ca sa poata manipula mai usor fondurile dirijate spre clientela. E mai usor sa "negociezi" cu 8 prefecti decat cu 41 de presedinti.

Bucureștiul nici nu va ști ce mai primesc acele superjudețe. Inventezi. De exemplu, s-ar putea ca Ardealul de Nord și Moldova de Nord să obțină un împrumut pentru o autostradă cu garanția Ungariei sau U.E (s-a vrut o autostradă Budapesta - Chișinău). Bineînțeles că ar fierbe fierea în presa bucureșteană, dar cine ar băga-o în seamă?

Isailă Brătfălean a scris:

Sistemul ăla militar est pură invenție propagandistică, anti-PDL (care îl scoate pe Băsescu ... dictator). Baronii locali de azi sunt foarte puternici în politică, dar prea slabi în raport cu guvernul. Dacă vor fi mai puțini și mai puternici (adică se vor compara electoral, financiar cu Bucureștiul) va fi foarte bine.

Nu e nici o inventie anti-PDL, este o mentalitate imbacsita de "bolsevism" ca sa-l citez pe av. Cerveni si o au toti politicenii. Vorba "bardului" de la Barca daca nu era Basescu el trebuia inventat, pentru ca "trebuia sa poarte un nume".

Isailă Brătfălean a scris:

Bucureștiul nici nu va ști ce mai primesc acele superjudețe. Inventezi. De exemplu, s-ar putea ca Ardealul de Nord și Moldova de Nord să obțină un împrumut pentru o autostradă cu garanția Ungariei sau U.E (s-a vrut o autostradă Budapesta - Chișinău). Bineînțeles că ar fierbe fierea în presa bucureșteană, dar cine ar băga-o în seamă?

Sa fim seriosi. Fondurile din occident vin ca o completare la fonduri proprii, iar daca toate taxele si impozitele se centralizeaza la Bucuresti in vederea redistribuirii, regiunile vor primii de la buget in functie de cat de obediente sunt cu puterea.

De ce nu sunt absorbite fondurile pentru agricultura?

Pentru ca agricultorii sunt prea saraci sa le acceseze si puterea nu-i ajuta cu nimic, ba mai vrea sa puna biruri suplimentare. Cam acelasi mecanism o sa fie si cu regiunile.

Cine decide sa se faca o sosea sau alta in Romania?

Compania Nationala de Drumuri...

Daca regiunile nu vor functiona dupa aceeasi filozofie a colectarii la "centru" a fondurilor de pensii , de sanatate, pentru invatamant, accizele la combustibil si alcool, TVA, etc.. vom avea aceeasi coruptia sau chiar mai mare.

Descentralizarea ar presupune ca resursele sa nu mai ajunga la Bucuresti pentru a fi redistribuite spre regiuni, si capitala sa primeasca o cota de la regiuni pentru cheltuielile centrale: armata, ministere, si celelalte institutii centrale, cu o organigrama mult mai mica.

Redistribuirea catre zonele sarace, sa se faca dupa criterii stabilite de un organism central (Parlament) in cazul transferurilor intre regiuni, respectiv regional ales de cetateni pentru transferuri intre comune, asa cum sunt consilile locale.