Modul cum o face e important . Ca eu daca ma pun sa iau un cub de lemn , il vopsesc , ii desenez un orologiu si ii pun 3 versuri inseamna ca e frumos ? ar putea fi o simpla reprezentare a mea
Frumusetea ca valoare
Început de Ea., Dum 22 mai 2011 · 76 răspunsuri · 8.998 vizualizări
Ea. a scris:eu daca ma pun sa iau un cub de lemn , il vopsesc , ii desenez un orologiu si ii pun 3 versuri inseamna ca e frumos ?
Exact opinia mea. Nu, poate sa nu fie frumos. Poate insa sa fie placut vizual. Sa fie armonios cromatic. Sa fie desenul orologiului reusit, etc.
Am vazut multe lucrari ciudate care au fost catalogate ca lucrari de arta frumoase. Si obiecte urate care au fost reprezentate frumos.
Aici e mana artistului. Cum spuneai tu... modul cum o face.
Placut vizual sau frumos sunt valori sau puncte de masura?
Omului ii creste inima in el cand ii sunt apologiati, indiferent de catre cine, acesti frumosi: Frumosul fizic, Frumosul sufletesc si Frumosul spiritual.
Primul este o forma, al 2-lea este o stare, iar al 3-lea, o atitudine. Asta inseamna ca au continut (de natura diferita). Oricarui continut, odata evidentiat, i se atribuie o valoare.
Primul poate avea o valoare formala/morala sau baneasca, unde frumosul devine un reper, respectiv o marfa, la fel si artele adiacente acestui frumos.
Celelalte doua, in continuare evidentiate, au o valoare, sufleteasca una, spirituala alta. Dar si ele devin marfuri, dar de natura sufleteasca/spirituala, fata de continutul carora, omul isi va oferi atentie doar acelei parti sufletesti/spirituale aferente continutului respectiv (adica starii/atitudinii respective), cel mai grav, neglijandu-si intregul potential al fiintei, uratindu-se aclamand că frumosul aceluia este si frumosul lui.
Chiar are nevoie de aceasta identificare/atitudine ?
Nu are sens sa aflu pentru ce cauze si din ce motive fiecare alege sa-si evidentieze frumosul, respectiv sa se identifice cu (sa se compare prin) frumosul altuia. Observ doar ca astfel de alegeri creaza un mediu propice muuultor vicii.
Frumosul in sine, pentru a exista, trebuie sa taca, sa fie ferit de evidentiere (fizica, sufleteasca, spirituala), de aceea este frumos in sine.
Iar pe altul sa nu-l privesti prin ochii frumosului tau. Atunci apare notiunea de urat. Dar nici sa nu-i evidentiezi frumosul lui. Pastreaza-i-l sub tacere.
Traieste alaturi de acela, pur si simplu, ca si cand frumosul nu exista. Pur si simplul nu are nevoie de frumos, este mai presus de el.
Formulez ultima fraza doar pentru cei care nu pot trai fara notiunea frumosului: Pur si simplul este frumosul absolut.
Evidentierea Frumosului fizic, Frumosului sufletesc si Frumosului spiritual este o dovada a lipsei de modestie (propozitia are sens si logica si este corecta si dpdv al definitiilor cuvintelor).
Evidentierea duce la valorificarea lor, devin marfuri, iar marfurile, in timp, se deterioreaza, degradeaza, ramanandu-le doar valorile, valori ale unor nimicuri, tinute in viata de oameni corespunzatori.
Cu drag,
Interpus
Ea. a scris:Modul cum o face e important . Ca eu daca ma pun sa iau un cub de lemn , il vopsesc , ii desenez un orologiu si ii pun 3 versuri inseamna ca e frumos ? ar putea fi o simpla reprezentare a mea
Salut!
Parca cineva spunea ca frumusetea este in ochii celui care priveste?!?
Eu nu stiu ce expertiza aveti voi, eu una, n-am (nici in arta, nici in filozofie), dar m-as hazarda sa spun ca totul este doar perceptie, modul in care este inteles si , mai ales, acceptat mesajul.
S-ar putea ca, indiferent ce-ai dorit tu sa exprimi cu orologiul tau, privitorii sa-l considere "frumos", plin de sensuri (ex.inexorabila scurgere a TIMPULUI), sau, dimpotriva, "urat" si fara mesaj.
In final, s-ar putea ca "frumos" si "urat" sa fie doar alte exprimari pentru "inteles si acceptat" si "ne-nteles si neacceptat"
Interpus a scris:Omului ii creste inima in el cand ii sunt apologiati, indiferent de catre cine, acesti frumosi: Frumosul fizic, Frumosul sufletesc si Frumosul spiritual.
Primul este o forma, al 2-lea este o stare, iar al 3-lea, o atitudine. Asta inseamna ca au continut (de natura diferita). Oricarui continut, odata evidentiat, i se atribuie o valoare.
Primul poate avea o valoare formala/morala sau baneasca, unde frumosul devine un reper, respectiv o marfa, la fel si artele adiacente acestui frumos.
Celelalte doua, in continuare evidentiate, au o valoare, sufleteasca una, spirituala alta. Dar si ele devin marfuri, dar de natura sufleteasca/spirituala, fata de continutul carora, omul isi va oferi atentie doar acelei parti sufletesti/spirituale aferente continutului respectiv (adica starii/atitudinii respective), cel mai grav, neglijandu-si intregul potential al fiintei, uratindu-se aclamand că frumosul aceluia este si frumosul lui.
Chiar are nevoie de aceasta identificare/atitudine ?
Nu are sens sa aflu pentru ce cauze si din ce motive fiecare alege sa-si evidentieze frumosul, respectiv sa se identifice cu (sa se compare prin) frumosul altuia. Observ doar ca astfel de alegeri creaza un mediu propice muuultor vicii.
Frumosul in sine, pentru a exista, trebuie sa taca, sa fie ferit de evidentiere (fizica, sufleteasca, spirituala), de aceea este frumos in sine.
Iar pe altul sa nu-l privesti prin ochii frumosului tau. Atunci apare notiunea de urat. Dar nici sa nu-i evidentiezi frumosul lui. Pastreaza-i-l sub tacere.
Traieste alaturi de acela, pur si simplu, ca si cand frumosul nu exista. Pur si simplul nu are nevoie de frumos, este mai presus de el.
Formulez ultima fraza doar pentru cei care nu pot trai fara notiunea frumosului: Pur si simplul este frumosul absolut.
Evidentierea Frumosului fizic, Frumosului sufletesc si Frumosului spiritual este o dovada a lipsei de modestie (propozitia are sens si logica si este corecta si dpdv al definitiilor cuvintelor).
Evidentierea duce la valorificarea lor, devin marfuri, iar marfurile, in timp, se deterioreaza, degradeaza, ramanandu-le doar valorile, valori ale unor nimicuri, tinute in viata de oameni corespunzatori.
Cu drag,
Interpus
Aproape... FRUMOS spus.
chiar sunteti frumosi in exprimare . hai ca a fost posibil sa adun pareri creative si autentice . eu asta o vad ca pe o valoare . modul cum va argumentati . nu o faci pur si simplu . asa si creatia de arta . ai nevoie de un anumit simt estetic . oamenii evolueaza , au o educatie , au un subconstient . pentru mine frumosul ca valoare e la fel de important ca si dezvoltarea ta ca om . cu atat ajungi sa cunosti mai multe cu atat forma de prezentare devine
Editat Mar 24 mai 2011 12:36
Frumusetea este reprezentata de numarul senzatiilor pozitive nascute in noi (incantare, bucurie, entuziasm etc.) atunci cand privim, contemplam, ceva sau pe cineva (o persoana, un tablou, o statuie, un peisaj s.a.m.d.). Cu cat aceste senzatii pozitive sunt mai numeroase si mai intense, cu atat putem spune ca ceea ce ne-a captat atentia este mai frumos. Spunem ca frumosul este relativ deoarece numarul si intensitatea senzatiilor sunt date de talentul creatorului (am folosit fontul italic intrucat spunand creator m-am referit si la natura, la Dumnezeu, nu numai la om) de a stimula perceptia privitorului, pe de o parte, iar, pe de alta parte, de gradul de perceptie al privitorului, care, la randul sau, este influentat de mai multi factori ( poate exista un simt inascut pt. estetic, dar acesta poate fi si cultivat, iar gradul de perceptie poate fi mai ridicat sau mai scazut si in functie de starea sufleteasca in care se afla privitorul).
Editat Sâm 28 mai 2011 08:52
Notiunea de frumos s-a format si s-a dezvoltat in mintea oamenilor,devenind instinct,de-a lungul zecilor de mii de ani.
La inceput,probabil ca frumos insemna tot ceea ce nu facea rau oamenilor si facea bine.Tocmai din aceasta cauza oamenii au tendinta sa creada ca tot ce e frumos este si bun.
Atat frumosul cat si uratul,se afla adanc inradacinate in subconstientul oamenilor.Ca sa intelegeti mai bine ce vreau sa spun,mai jos am sa postez doua imagini cu doua animalute foarte dragute 
Editat Dum 29 mai 2011 10:37
CRISTI82 a scris:Notiunea de frumos s-a format si s-a dezvoltat in mintea oamenilor,devenind instinct,de-a lungul zecilor de mii de ani.
La inceput,probabil ca frumos insemna tot ceea ce nu facea rau oamenilor si facea bine.Tocmai din aceasta cauza oamenii au tendinta sa creada ca tot ce e frumos este si bun.
Atat frumosul cat si uratul,se afla adanc inradacinate in subconstientul oamenilor.Ca sa intelegeti mai bine ce vreau sa spun,mai jos am sa postez doua imagini cu doua animalute foarte dragute
INST
Z e r o a scris:
Adica vezi o femeie frumoasa si automat in capul tau ti se aprinde beculetul ca aia va reusi sa-ti duca pretioasele gene mai departe, deoarece daca-i frumoasa si ai bucurii la ea, cu siguranta va fi si buna de prasila si mama buna.
Frumusetea la oameni inseamna sanatate,gene bune.Boala te urateste.
Pentru om,frumos inseamna si bun.O casa de exemplu,cand e noua,cand e ingrijita,arata bine,e frumoasa.In schimb,cand e lasata in paragina,casa se urateste.