Stadiile sexualitatii infantile

Nu e nevoie decat sa ies din casa, pentru a vedea animale pe doua picioare. Nu am nevoie nici de Darwin, nici de Freud, nici de Dawkins, ca sa observ atata lucru. De altfel, observasem eu ceva de genul asta inainte sa stiu de cei trei domni si de altii ca ei. Este cat se poate de evident ca omul nu este o fiinta atat de evoluata pe cat ne-ar flata sa credem, indiferent ca este creata sau este produsul selectiei naturale.

La fel de clar imi e fara ajutorul niciunei celebritati ca unii se zbat intre conditia de animal biped si conditia de fiinta evoluata. Din toata aceasta zbatere rezulta niste tulburari psihice. Psihologia, lasand la o parte speculatiile ei (dintre care o parte se pot dovedi a fi pana la urma niste deliruri), incearca sa ofere o explicatie si o rezolvare acestui conflict si dificultatilor aparute in urma unei alegeri atat de dificile: animal sau fiinta rationala?

Finnian, du-te intr-un spital de psihiatrie, intreaba-i pe cei de acolo pe baza caror principii au fost educati si intoarce-te aici si spune-ne in ce mediu s-au imbolnavit si cine incearca sa-i ajute.

Mii de scuze, in cazul in care postul meu suna agresiv! Departe de mine intentia de a ma certa.

Hypathia a scris:

Legatura e ca mentionezi mai des ceea ce iti face placere. Daca ai libidoul fixat la un anumit stadiu - sa zicem anal, cand simteai placere retinand materiile fecale - atunci ca adult ai placerea de a rosti cuvantul "rahat". Si nu o faci o data, ci tot timpul.

Exact de asta spun ca aceste teorii tampite (iarta-ma dar asa e) iti denatureaza imaginea despre fiinta umana.

Scuza-ma dar citesti ce scrii? O simpla injuratura indica o fixatie anala care aminteste de ... placerea simtita retinand excrementele? Deci tu chiar crezi ca exista o asemenea ''placere'', dupa cel putin 2 decenii de vietuit pe lumea asta?

Placerea de a folosi un cuvant ca ''rahat''? Vrei sa spui ca atunci cand folosesti acest cuvant pentru a descrie o realitate scarboasa, tu nu simti scarba, simti placere, care mai este legata si de sexualitate? De unde pana unde asta? Trebuie sa simti placere din orice,chiar si cand vorbesti despre lucruri care te revolta?

Doua lucruri mai am de zis, si sunt valabile pentru toti cei pasionati de subiecte de genul.

Un sfat ar fi sa nu mai vedeti placeri sexuale peste tot, chiar si la sanul mamei. E un lucru absolut anormal si dezgustator.

O rugaminte ar fi sa lasati copiii in pace, sa nu ii mai asociati cu fixatii anale, orale, vaginale samd. Daca spun ca e ceva al dracului de bolnav, ai sa zici ca am fantezii cu capre sau alte cornute.

Placerea tineti-o voi in pantaloni, in cap, unde vreti, si nu mai priviti copiii cu asemenea ganduri.

O zi buna.

Finnian a scris:

Placerea de a folosi un cuvant ca ''rahat''? Vrei sa spui ca atunci cand folosesti acest cuvant pentru a descrie o realitate scarboasa, tu nu simti scarba, simti placere, care mai este legata si de sexualitate? De unde pana unde asta? Trebuie sa simti placere din orice,chiar si cand vorbesti despre lucruri care te revolta?

e clar ca tu nu simti placere folosind astfel de cuvinte, dar asta nu inseamna ca altii nu simt. Poate ai tu persoane in anturajul tau sau poate ai auzit in autobuz, pe tren, pe strada, oameni care folosesc cu pofta astfel de cuvinte. Placerea asta nu e neaparat sexuala. Daca sexualitatea e o placere intensa, asta nu inseamna ca orice placere e de natura sexuala.

Libido nu inseamna placere sexuala (desi placerea sexuala e cuprinsa intre manifestarile libidoului), ci placere vitala, placere de a trai, placere de orice fel ar fi.

Daca spunem ca un bebelus simte placere, asta nu inseamna ca e neaparat de natura sexuala. Totusi stiu fetite care se masturbeaza de mici (de la 3 ani sau si mai jos) pentru ca au descoperit placerea oferita de clitoris. Asta e o chestie reala.

Dar nu toti copiii sunt la fel!

Mi se pare ca tu ai o gandire de genul "crestinismul e ok, restul tot e conspiratie pentru distrugerea umanitatii". Deci daca psihologia nu e de partea crestinilor, inseamna ca e de partea cea rea. Deci psihologii sunt malefici sau formati gresit.

Gandirea asta mi se pare reductionista.

Intr-adevar psihologia poate fi folosita in manipulare, persuasiune (reclame, etc), dar nu inseamna ca poti nega marele corpus bun al psihologiei, care e facut pt a ajuta omul.

Daca ar fi sa gandesc si eu asa, as zice: multi episcopi sunt masoni, deci Biserica Ortodoxa e masonica, deci crestinismul nu mai e bun de nimic, e ca sarea pamantului stricata. Asta ar insemna sa trec cu vederea toata partea buna a crestinismului (altruism, respectul pentru umanintate, filantropie, conturarea unor valori morale, etc).

Psihologia m-a ajutat sa ajung la niste concluzii despre mine insumi, dar acum o privesc cu un oarecare dispret, pentru ca incearca sa ne bage pe toti in niste sabloane, chestie care nu-mi place. Mai are putin si se transforma intr-o forma de divertisment aceasta psihologie.

Nu pot sa nu ma mir ca toti marii cercetatori in domeniu sunt evrei.

Nu pot sa nu ma mir ca Freud era el insusi plin de probleme, pe langa faptul ca era evreu.

Nu pot sa nu ma mir ca psihologii privesc oamenii ca pe un fel de animalute, cand in timp am observat la diversi psihologi ca si ei au o groaza de probleme dintre cele pe care le indentifica la "pacientii" lor. Ciudat ca preotii la capitolul de a trai asa cum predica ii depasesc cu mult pe psihologi.

Psihologia imi pare cam ca arta din secolele 17-18... aparea unul cu o pictura mai ciudata si restul o luau si despicau firu-n 4 pe tema ei.

Unde anume vrea sa ajunga psihologia prin introducerea ideilor de conditionare a comportamentelor ? :think:

Consumerism inseamna sa cumperi chestii care nu-ti trebuie, nu sa cultivi o parcela de porumb sau sa vanezi o caprioara si sa o mananci.

Sunt curios de ce psihologii au probleme in ceea ce priveste autoapararea si supravietuirea la modul general, in afara societatii asa cum au stabilit ei ca trebuie sa fie aceasta ?

Hypathia a scris:

Mi se pare ca tu ai o gandire de genul "crestinismul e ok, restul tot e conspiratie pentru distrugerea umanitatii".

Deh. Oare de unde oi fi scos tu acest stereotip? De parca nu as sti.

Pacat de cei care va dau atentie si nu reusesc sa vada prin voi, gandirea scoasa din cutia televizorului, in spatele bibliografiei stufoase. Pacat. E strigator la cer ca ai un creier, ai acces la atatea informatii, ai habar ca ele exista, si totusi te exprimi cu clisee de genul ''crestinism + conspiratie''.

Eu atat spun, ca cine va sta sa imi observe copilul cum se masturbeaza sau va cauta sa studieze fel de fel de placeri scormonind in scutecele lui, sa se astepte la o spitalizare indelungata.

Nu imi mai raspunde, ca n-am sa vad.

O zi buna.

Finnian a scris:

Nu imi mai raspunde, ca n-am sa vad.

O zi buna.

atata vreme cat am o parere de spus, o voi spune. Nimeni nu-mi poate spune ce sa fac sau ce sa nu fac. Ca nu te mai uiti tu, e treba ta.

@scorpionul

Daca ai ceva de spus de un anumit psiholog, ca nu traieste asa cum isi sfatuieste clientii sa traiasca, poti spune deschis (dar nu generaliza). Mai precis, la ce te referi cand spui de discordanta intre traire si comportament?

Mi se pare genul de acuzatie adusa preotilor "fa ce zice popa, nu ce face popa, ca popa nu isi traieste moralitatea predicata". Acolo da, omul ala a promis in fata tuturor ca va fi moral, sa fie concordant in comportament si doctrina asumata. Dar cum se poate aplica asta la psihologi? Adica te duci la psiholog si ii ceri consilierea, el ti-o da. Daca tu nu o traiesti, e problema ta, nu a lui. Sfatul lui e corect, daca tu nu il implinesti, nu poti da vina pe el ca el nu il implineste. Chiar daca psihologul nu urmeaza acel sfat, asta e problema lui si viata lui. Nu are legatura cu ceea ce face clientul.

Exemplu: psihologul sfatuieste clientul sa nu mai hartuiasca femeile care l-au respins sexual. Asta e un sfat corect. Chiar daca psihologul nu implineste asta, clientul intelege ca sfatul e corect si ca daca vrea o viata echilibrata, fara resentimente, fara misoginism care sa-i consume energia, obturandu-i viziunea, atunci trebuie sa urmeze acest sfat.

Psihologia te ajuta sa te redescoperi, sa-ti analizezi sabloanele de gandire pt a gandi creativ, te ajuta sa-ti dezvolti potentialul si sa iti depasesti temerile si tot ceea ce constituie obstacol interior sau exterior. Cum poate o stiinta care te pune tot timpul in autoanaliza sa fie sablonarda?

Scorpionul_Rosu a scris:

Nu pot sa nu ma mir ca toti marii cercetatori in domeniu sunt evrei.

Nu pot sa nu ma mir ca Freud era el insusi plin de probleme, pe langa faptul ca era evreu.

Evreul Freud, care pe langa alte probleme pe care le mai avea, mai era si evreu (blasfemie, nu putea sa-si aleaga alta natiune in care sa se nasca?), a avut tupeul sa dea cu tifla autoritatilor naziste care-i asigurasera o vacanta (one way ticket) prin Polonia probabil, intr-un locusor cu furnale si dieta Montignac drastica.

Cred ca avea alergie la Zyklon B, altfel nu-mi explic cum de-a refuzat o asemenea oferta si a preferat ploiasa Anglie in schimb.

Hypathia a scris:

@scorpionul

Exemplu: psihologul sfatuieste clientul sa nu mai hartuiasca femeile care l-au respins sexual. Asta e un sfat corect. Chiar daca psihologul nu implineste asta, clientul intelege ca sfatul e corect si ca daca vrea o viata echilibrata, fara resentimente, fara misoginism care sa-i consume energia, obturandu-i viziunea, atunci trebuie sa urmeze acest sfat.

Psihologia te ajuta sa te redescoperi, sa-ti analizezi sabloanele de gandire pt a gandi creativ, te ajuta sa-ti dezvolti potentialul si sa iti depasesti temerile si tot ceea ce constituie obstacol interior sau exterior. Cum poate o stiinta care te pune tot timpul in autoanaliza sa fie sablonarda?

Sfaturi de bine iti pot da si eu, diferenta e ca eu probabil o sa-ti cer o bere, nu 80 ron/sedinta.

Cum vine asta sa ma repare un defect ? Eroare de logica.

Stiinta psihologiei in sine nu este sablonarda, dar am observat tendinta unor psihologi de a incadra oamenii in sabloane, pentru a-i analiza. Iarasi eroare.

Psihologi... Sa vedem... psihologul scolar - defect, psihologul militar 1 - defect si curvar, psihologul militar 2 - impiedicat si anxios, psihologul militar 3 - eu voiam sa ii zic ceva si el se plangea la mine... daca ma mai gandesc, mai gasesc. A nu se intelege ca toti sunt barbati. A nu se intelege ca psihologul militar este altceva decat un absolvent al facultatii de psihologie incadrat apoi in armata ca ofiter specialist (nu exista institutie militara care sa pregateasca psihologi, doar civila).

Pai bine, unul e asa, al doilea e asa... dar, frate, toti sunt asa ? Am un prieten care monteaza scene - omul a absolvit facultatea de istorie... dar e mult mai echilibrat decat ce psihologi am intalnit pana acum, plus ca vede lucrurile clar, fara a baga nimic in sabloane. Fratele meu, desi are un pic peste 20 de ani, isi cunoaste bine problemele, iar in materie de sfaturi, i-a cam luat pe psihologii cu care am luat eu contact. Am un prieten care lucreaza la CFR, e electronist de meserie... aceeasi poveste - mult mai echilibrat decat psihologii cunoscuti mie. Exemplele pot continua.

Psihologia te ajuta sa te redescoperi etc. Teoria este frumoasa. Practica insa ma cam ingrozeste. Iti dai seama ca nu m-am trezit eu intr-o dimineata asa si mi-a casunat mie pe psihologi si psihologie. Activez de ceva vreme pe aria asta, dar de si mai multa vreme analizez ceea ce am vazut si ceea ce vad. Poate am sau poate n-am dreptate, asta e mai putin important pentru mine, ca nu am ceva de demonstrat. Vreau doar sa vad unghiuri din care eu poate nu am pivit problema. Unghiuri care sa nu fie arogante sau si mai rau, reactiv-agresive. Nu am scopul asta si nu atac pe nimeni, prefer ca discutia sa se poarte intre cei capabili sa o poarte, fara furie. Aici ma adresez in special lui Kosmotro. Mi se pare sub demnitatea unui om pasionat de psihologie sa se supere (pe cine s-a suparat el, ca pe mine inca nu) atat de mult pentru niste cuvinte postate pe internet din partea unor persoane care vad problema cumva... pe langa problema. Mie cred ca e a treia sau a patra oara cand mi se spune voalat ca sunt nazist, eu acum ar trebui sa ce ? Sa nimic, stiu eu mai bine ce sunt si de ce am deschis topicul despre etalonul din psihologie.

Recomand tuturor calm si detasare.

Imi cer scuze ca am acaparat topicul de fata, poate ar fi bine sa mutam discutia in partea cealalta.

Scorpionul_Rosu a scris:

Sfaturi de bine iti pot da si eu, diferenta e ca eu probabil o sa-ti cer o bere, nu 80 ron/sedinta.

whaaaaat??? care-ti cere DOAR 80 de lei? pe ce planeta traiesti omule?

adevaru e ca sa fereasca Dumnezeu pe cei care ajung pe mana....."specialistilor" la noi.

poate in alte orase or fi altfel, dar in piatra si in iasi te cam doare mintea ce ratati "trateaza" pe cei cu probleme.

un fost amic al sotlui ajunsese in pragul sinuciderii dupa aproape 2 ani de "tratament". el, nevasta si copiii faceau foame ca sa poata plati....genialitatea.

venise odata la noi si-ncepuse sa studieze tesatura si culorile unui covoras.

abea cand n-a mai avut un sfant, a renuntat la "terapie" si usor,, usor si-a redobandit un minimm echilibru si incredere in sine si a putut sa munceasca din nou pentru copii.

in ce priveste sanatatea fizica, da, sunt valabile sabloanele, pana la un punct.

dar sunt mega-disperante si eronate in ce priveste sanatatea psihica.

unul din lucrurile pentru care eu il admir pe Freud este acela de-a fi renuntat la hipnoza in favooarea sondari constiente a trecutului si identificcareea traumelor psihice alee pacientului.

Nu se pot emite judecati despre Freud si Jung (cu atat mai putin despre psihologie), pornind de la incompetenta, defectelor diversilor psihologi pe care i-a cunoscut fiecare. Adica se poate, dupa cum se vede, dar emitentii n-ar trebui sa aiba pretentia de a fi luati in serios.