BlueSugar a scris:
Eu as putea sa fiu mandra ca sunt romanca atunci cand voi putea merge intr-o Romanie fara caini pe strada.Si intr-o Romanie in care toate restaurantele nu ar incerca sa ne fure pe fata doar pentru ca vorbim o alta limba,decat romana,la masa.Si daca nu as vedea muntii de gunoaie de pe strada si fet(z)ele triste sau plictisite peste tot.Cand nu as fi obligata sa cumpar o pereche de sandale cu 2 numere mai mari doar pentru ca vanzatoarea imi arunca priviri acre si plictisite de cererile mele..Cand NU il pierd pe sotul meu intr-o canalizare fara capac,noaptea pe strada..
As putea sa ma consider mandra cand cei sus pusi ar incerca sa termine autostrazile ci nu sa dezbata cazul Columbeanu...
Daca te consideri romanca, ai putea incepe sa fii mandra prin a zambi mai des pe strada.. Du-te zambind la un vanzator dintr-un magazin, du-te zambind la un functionar public, du-te zambind la restaurant etc., si vei observa schimbarea de atitudine.
Se intampla ceea ce se intampla tocmai din cauza starii pe care chiar noi o transmitem, aceea stare negativista, de tristete permanenta, de resemnare. Si mie mi s-au intamplat aceleasi chestii ca si tie, de-mi venea sa-i bat, nu alta. Dar, mi-am zis, de ce sa nu fac eu primul pas? Sa lasam frustrarile de-o parte si sa nu mai cautam vinovati. Vinovatii suntem noi insine.
Munti de gunoaie?? Sa fim seriosi. Jeg e si dincolo...
"Columbeni" sunt si dincolo.
Eu nu inteleg de ce toate borcanele se sparg la noi in cap!
Marinel a scris:
Încă nu am găsit cauzele.
Să fie moştenirea genetică?
Daca dumneata spui ca nu am gasit cauzele, te cred. Insa daca le mai cauti mult, s-ar putea sa dureze ceva.. Ce facem intre timp?? Cautam, cautam, cautam..., si involuam.
Pe langa asta, ma doare cand vad ca oamenii ca dumneata nu au respectul care li se cuvine.