Mai pot spera la o minune dupa atata esec?

Eagerness a scris:

e doar vorba de ratacirile adolescentei...o sa ii treaca si atunci nu va mai trebui sa caute pe cineva sa o accepte.

esti sigura ? eu de abia acum m-am mai potolit putin

Dr. Strut a scris:

esti sigura ? eu de abia acum m-am mai potolit putin

sigura 100% nu pot fi pentru ca nu stiu nimic despre ea...doar sper sa aiba intr-un final soarta mea. ma regasesc putin in elena si de acceea incerc sa o inteleg si pe ea si ce simte ea in situatia asta...poate ma implic prea mult si am gresit persoana.nu stiu

YasmiSL a scris:

Oricum , i-am ridicat amindoi niste variante, folositoare, ea poate trage concluziile, si sa-si dea seama unde se incadreaza.

Asta si e , in fond, ideea si esenta

Buna seara, fetelor ! In primul rand, va multumesc din tot sufletul ca v-ati implicat atat de mult in a ma ajuta si a-mi da sfaturi(de care credeti'ma ca am inceput si o sa continui sa tin cont).

CE ANUME AM FACUT INCAT S-A AJUNS AICI? In urma cu aprox 4 ani, cand ne'am cunoscut, el a fost cel care mereu facea caterinca pe seama mea, care ma desconsidera, facea ce vroia din mine. Toate astea au tinut pana intr'o vreme cand am inceput sa fiu posesiva, sa il calc in picioare verbal mai ales, sa ma port urat cu el si la fiecare incercare de a ma face sa ma simt vinovata de ceva, saream cu gura. Incetul cu incetul, a devenit un obicei pentru mine asta, desi adevarul e ca el se purta asa din cauza faptului ca il terorizam inca de atunci cu telefoanele, mesajele.

De un an jumate, cam asa...s'a schimbat radical pot spune(fata de cum era la inceput): nu se mai certa cu mine, ma lasa sa il jignesc cand aveam chef, sa fac ce vreau...chiar daca dupa o vreme imi reprosa"vezi? eu nu te'am jignit, nu m'am certat cu tine..in schimb tu...si sti? altul daca era in locul meu si ii faceai tot ce mi'ai facut mie, poate te batea demult, te si omora, ca nu ti'ar fi suportat nimeni astea. dar eu nici nu am dat in tine, am preferat sa nu bag in seama".

Deci, dragele mele, eu am stat si am discutat cu mama despre asta(spune ca vina e a mea, ca mi'a atras atentia de nenumarate ori) si cu un prieten apropiat caruia abia acum i'am spus toata "istoria"si care mi'a spus" mai, tu iti dai seama ce ai facut?! deci cel putin 80% a fost doar greseala ta, si zic doar 80 ca sa fiu indulgent si bun cu tine. deci baiatul asta nu doar ca tine la tine, tine foarte mult la tine dar deja i s'a urat de tot, simte nevoia sa nu mai auda de tine din cate vad eu. si oricum, daca mi'ai fi facut mie asa ceva, fii sigura ca a2a zi te stia tot orasul batuta si umilita in ultimul hal."

Chestia asta mi'a dat mult de gandit si am preferat sa stau o saptamana sau mai bine, fara sa il mai caut, fara sa mai auda de mine, urmand ca ieri sa il sun cu pretextul ca vreau sa il intreb unele chestii despre o tipa cu care eu acum sunt prietena(si cu care el a avut aventuri in urma cu un an).

Prima data l'am sunat sambata pe la pranz cu privat, iar cand mi'a auit glasul a zis doar"ce vrei? nu pot vorbi. da, e adevarat tot despre aia. hai ca sunt plecat, nu pot vb.ceao" si a inchis. L'am lasat o ora, dupa care i'am trimis un sms in care ii ziceam" eu nu vreau sa fac rau nimanui. tot ce vreau e sa imi raspunzi la niste intrebari legate de fata asta...daca se poate. o sa incerc sa te sun mai tarziu, cand ma intorc din oras . iti multumesc, ceao". Nu mi'a dat sms back, asa ca nu l'am mai cautat.

Duminica seara l'am sunat din nou, ii aparuse nr, deci stia ca eu il sun. I'am spus"buna. deranjez?"si a zis"pai ...da"si am zis"a, imi cer scuze, nu o sa te retin mult". Raspunsul lui a fost"pai am ceva treaba..oricum nu o sa iti spun nimic despre ea, fii sigura". Bun...nu am insistat, am spus doar"sti? eu am inceput sa ies cu ea ca tot insista fata si auzisem unele chestii mai urate despre ea..credeam ca imi poti oferi tu niste raspunsuri..", la care el"da, sa stii ca e adevarat. ai aflat si ca ...."si a inceput sa imi insiruie o groaza de chestii, apoi cum si'au batut unii joc de ea si fel si fel de chestii, inclusiv ca pt el e o tarfa si ca nu ar sta niciodata cu ea, ca nu mai vrea sa se vada cu ea..ca la urma umei era si ea buna pt 2 ore de distractie si ca doar face misto de ea, nu il intereseaza. Eu i'am spus" ok..e problema ta..tu stii...", la care el"fereste'te de ea ! asta nu are prieteni si acum a vazut ca tu o bagi in seama, e tot dupa tine, nu mai scapi de ea. nu o mai baga in seama, nu iesi cu ea ca nu o duce capu' deloc. nebuna asta ajunge sa te influenteze, e in stare sa te duca la traseu ca seamana cu maica'sa. sunt doua tarfe, sa stii. fereste'te de ea cat vezi cu ochii !". Eu i'am vorbit frumos de ea, am spus ca nu stiu de fapt cum sta treaba, ca nu ma las deloc influentata de ea, ca dimpotriva, desi ea are 23 de ani iar eu doar 17 si ceva, tot eu o ajut cu sfaturi si ii spun ce sa faca in anumite situatii, pt ca ea intr'adevar, dupa cum zicea si el...nu prea poate sa gandeasca ok, nu o prea duce capul, iar mie mi'e foarte mila de ea ca a trait toata viata fara tata, ca a trecut prin greutati.

Ma gandesc ca oricine poate fi in locul ei si mai ales stiu cum e lumea, te vorbeste de rau si cu motiv si fara, asa ca prefer sa ii dau o vorba buna si sa o ajut cand pot cu un sfat bun.

Si sa inchdei..discutia dintre mine si el a avut finalul cam asa: el a spus" eu acum trebuie sa plec. mai vorbim, ceao", iar eu i'am raspuns"ok. o zi buna.ceao".

Era parca altul, adica am avut ocazia sa REsimt apropierea dintre noi, faptul ca imi spunea atatea lucruri, faptul ca desi i'am spus ca nu o sa il retin mult, el a fost cel care a lungit discutia, ca tot el vorbea. Si mai ales faptul ca a spus"mai vorbim", mi s'a parut ok in comparatie cu ce spunea in urma cu 1-2 saptamani( nu ma mai cauta, uita de mine. asta e ultima data cand mai vorbim, iti dau cuvantul meu. degeaba o sa incerci in vara sau oricand, ca nici macar la telefon nu vom mai vorbi).

De atunci am peferat sa ma mentim calma, sa las timpul sa treaca din nou..sa ii arat ca reist si fara sa il stresez si ca eu chiar vreau sa fiu altfel, sa ne intelegem.

Parerea voastra care e?

PS:SCUZATI'MA CA AM SCRIS ATATA, POATE O SA VA FIE GREU DE INTELES, DAR AM TINUT SA FIU CAT MAI AMANUNTITA, TOCMAI CA SA VA INLATUR DUBIILE SI SA VA PUTETI FACE O IMAGINE CAT DE CAT CLARA A SITUATIEI.

Va pup pe toate si pe toti ! sper sa ne auzim azi !><

Unii oameni au universul interior atat de pustiu incat ar face orice sa aiba parte de ceva emotii, de ceva senzatii ca sa simta ca traiesc. Si cum emotiile naspa sunt cel mai usor de procurat, apar povestile astea. Daca nu iti vrei binele, de ce te plangi ca iti este rau ?

Copii necrescuti vor ca totul sa fie ca ei, nu pot discuta, nici negocia o varianta a lumii care sa convina si celor din jur si propriei persoane. De multe ori nu pot nici macar auzi pe ceilalti. Insa sunt mari maestri la victimizare, la a se plange ca e vina lor sau a planetei pentru ca le merge rau.

Tu, Elena, cu ce iti populezi universul interior ? Cu ce te echilibrezi, ce iti place sa faci, ce te bucura si nu depinde de prezenta sau vointa altora ?

ati mai vorbit de cand ti-a zis ultima oara "mai vorbim"?

Cand aud "am 17 ani si povestea mea de dragoste a inceput acum 4 ani" - mi se ridica parul pe ceafa. Nu mai zic cand la 17 ani nu-ti poti imagina cum ar fi sa traiesti fara un anumit personaj in viata ta... Si mama e confidenta...

Nu am mai vorbit de duminica, de cand a zis"mai vorbim", nu l'am mai cautat. Azi la scoala insa, dupa ce au trecut atatea zile in care nu ne'am vazut deloc, am observat cum cobora scarile etajului nostru(eu fiind la et 1 cu o prietena) si si'a intors capul de 3 ori dupa mine. Am fost nespus de fericita, insa in sufletul meu nu a disparut acel gol, imi lipseste enorm:(

parerea mea e ca si-a gasit o fraiera. si nu o zic cu rautate...tu ai fi in stare si sa-i speli papucii cu limba doar ca sa nu te paraseasca sau ca sa iti mai promita macar ca iti mai da o sansa.

tu pentru tine cand ai sa incepi sa traiesti, totusi?

Da. Am gresit, mia culpa, e mult mai grav decit vezi tu acuma, dar inteleg de unde vine deruta ta.

N-am putut citi decit jumatate din text, oricum mie mi-e clar ca nu ai ce sta linga individul ala.

Nasol e ca mama ta si prietenii tai buni , te sfatuiesc prost si de acolo si dilema "sunt eu vinovata?".

Nu exista justificare pt care AR MERITA SA-TI BATI FEMEIA, ce-i care iti spun ca ar trebui sa te multumesti ca ai asa baiat bun ca nu te-a si batut sa te stie toata lumea, sunt niste idioti cu spume.

Nu te mai umili, oricum nu te merita individul, si mai schimbati si prietenii.

Relatia ta s-a derulat cam asa banuiesc : tu indragostita de-un macho, ala facind pe nebunul vreo 4 ani, tu satula de modul in care ai fost tratata, ai ripostat agresiv uneori prin atitudine, alteori prin limbaj.

Sigur, in conditii normale, asta nu e un comportament adecvat, de unde si concluzia ta "am gresit".

Dar gresita e toata relatia asta , iar el , prin indiferenta lui, aroganta cu care te-a tratat, te-a determinat sa reactionezi asa si tot tu sa te simti vinovata. Practic erai "in legitima aparare".

Acuma, iar ti se induce sa te simti vinovata, pt ca el se poarta "frumos", adica nu te injura, nu se rasteste etc.

Numai ca el te trateaza cu INDIFERENTA , nu FRUMOS.

De aia esti tentata sa fi posesiva, sa cauti raspunsuri, sa vezi unde ai gresit, ce e cu tipa aia etc.

Nu da doi bani pe tine dupa cum ai descris, te determina doar sa stai catelus dupa el , cam atit.

Nu ai gresit, nu ai primit afectiune, atentie, nu ai o relatie fireasca.