Buna, dragii mei ! De azi m'am hotarat sa reintru si eu in grupul vostru, din marea nevoie de a primi niste sfaturi(bune sper) de la voi.
Este vorba despre o foarte mare si grava problema sentimentala care a inceput in urma cu aprox 4 ani. Eu il iubesc foarte mult pe baiatul acesta, doar ca i'am gresit foarte mult(stress continuu, telefoane, neincredere, vorbe urate aruncate aiurea, posesivitate) si acum regret enorm. Eu am 17 ani si ceva, normal ca sunt copila si fac chestii gresite, doar ca am realizat ca l'am pierdut cu totul si simt ca nu mai am nicio scapare, uneori imi doresc sa mor decat sa imi traiesc viata fara el.
Astazi l'am sunat(desigur ca a spus ca il disper din nou) si i'am spus ca regret enorm de mult ca am fost atat de idioata si ca i'am gresit atat. I'am cerut doar ragaz, sa stam un timp departe, sa nu vorbim si sa astepte sa ma schimb in bine ca acum, pe ultima suta de metri, o sa lupt mai mult ca niciodata sa il recastig si sa il fac fericit pt ca tin prea mult la el. Raspunsul lui a fost cam asa:"hehe. iar ma iei cu vrajeli deastea, chiar atat de idiot ma crezi? tu nu tii la mine, nu mai minti ca sti ca nu tii, doar iti place tie sa imi vi cu vrajeli ieftine. si nu o sa treaca doar un timp fara sa ne vedem...pt ca noi nu o sa ne mai vedem niciodata, bag mana in foc pt asta si nu astept sa te schimbi. nu te;ai schimbat deloc cat ti'am dat sanse, acum totul s'a terminat. eu stiu ca nu tii la mine pt ca cine tine la mine, tin si eu la el pt ca simt cand cineva tine la mine, iar tu nu tii."
Imi dadeau lacrimile, nu stiam cum sa incerc sa il mai conving, i'am spus doar ca orice ar fi, o sa lupt si o sa vada ca atunci cand ma va vedea schimbata va aprecia si il voi face cel mai fericit. Pacat...raspunsul lui a fost" dada...s;a terminat, bag mana in foc pt asta, fa ce vrei dar degeaba ...ma bag la somn ca sunt prea obosit."
Problema e ca el tot timpul imi spunea ca s'a terminat, insa niciodata nu isi respecta promisiunea, de fiecare data uita si ne intalneam din nou, ne impacam. Si i'am spus si lui chestia asta, la care el"de fraier ce am fost, de asta ..ca ti'am dat atatea sanse si tu nimic na acum nu iti mai dau niciuna, e gata".
In momentul de fata ma mai agat de un fir de speranta si o sa lupt cu slaiciunile mele, o sa fac schimbari radicale atat psihic cat si fizic pt ca am mare nevoie, acum mai mult ca niciodata. Il iubesc prea mult, nu pot accepta faptul ca l'am pierdut, dar el nu vrea sa inteleaga asta. I'am explicat de zeci de ori ca regret ce am facut si ca vreau sa repar lucrurile, insa el e foarte dificil si incapatanat, o tine tot pe a lui. (tin sa precizez ca el are 19 ani).
Credeti ca mai pot face ceva? Eu sper din suflet sa faca Dumnezeu o minune, sa imi dea putere sa fac marea schimbare si mai ales sa reusesc sa ma impac cu el.(el spune ca nici macar la telefon nu vom mai vorbi, ca degeaba o sa'l caut dupa un timp, ca niciodata nu o sa ne mai intalnim). Totusi, tind sa cred ca nu s'a schimbat atat de brusc si ca a ramas ca in urma cu cateva luni, cand spunea E GATA si nu se putea tine de cuvant.
Va multumesc din suflet daca imi veti fi alaturi, am mare nevoie de ajutor ca nu mai gasesc nicio scapare, pur si simplu il iubesc mai mult decat orice si nu ma stiu ce sa fac, sunt disperata si nu stiu ce pot face sa fim fericiti intr;o buna zi.
