Ziceri personale

Mă retrag în mine pentru a-mi lua avânt de libertate

Mă retrag din exprimarea mea orgolioasă, vanitoasă, arogantă, din împrăştiere şi neputinţe, din a mă considera valoros, mă retrag din exprimarea mea ca fiind îngrijorat, grăbit, doritor, mă retrag din exprimarea mea existenţială de a fi bolnav, de a nu fi atent, ma retrag din exprimarea mea existenţială de a şti ceva, de a nu socializa, din toate cele ce nu-mi permit să rezonez cu oamenii, cu natura, cu lumea, cu mine.

Mă retrag tot mai mult din acest tip (tipuri) de exprimare existenţială, mă retrag în mine cât mai profund, conştientizez tot mai mult bazalitatea mea primordială, naturală, pură, necompusă, nemişcată, netransformabilă, potenţial imens de manifestare aflat în stare inerţială, acesta-s eu potenţialul, dar vai mie, ce am ajuns? Mă constat existenţializând denaturare; de ce susţin asta, ce argumente am? Manifestarea mea existenţială conduce la degradare, la lipsa armoniei, lipsa înţelepciunii, la suferinţe etc.

Mă retrag din toată exprimarea mea existenţială ce duce la degradare; bun venit acasă din asemenea existenţializări;

Din nou despre servitute

A nu se confunda servitutea cu servilismul sau aservirea, o nu, sa nu fie.

Servitutea are natura pura ce presupune nobleţe, e un act benevol ce transcende orice gândire umană ce încearca să-l definească, e din însăşi natura de a fi a lumii şi a tuturor elementelor existenţiale.

E de dincolo de constructiv-distructiv, de orice definire a iubirii, e act necondiţionat bazat pe primordialitatea informaţională, şi care în om, a ajuns un manifest simţământ (a nu se confunda cu simturile).

Fără servitute, micro şi macro cosmosul nu ar fi posibile, iar clasica viaţa (inclusiv omul) nici atât, rămâne să învăţăm de la particula elementară, de la atomi, cristale şi structuri cristaline, de la molecule şi substanţe, de la celule şi ţesuturi, de la necuvântătoare (iertare de acest cuvânt), actul de măreţie numit servitute.

Servitutea la om, în general e aproape latentă (diferă de la individ la individ), la fel ca multe alte capacităţi al căror potenţial nu e cunoscut, sau dacă e cunoscut nu e cultivat de cei mai mulţi.

Prin multe abordări, metode şi concepte, se poate ajunge la a-ţi cunoaşte şi lucra latura, potenţialitatea către servitute, dar o foarte frumoasă triadă face ea (servitutea) dimpreună cu acea cunoaştere care te ajută să înţelegi aparentul paradox, că nu ştii nimic oricât ai şti, şi cu o altă splendidă virtute la fel de naturală (din izvorul purităţii), cea a valorii că nu ai nici o valoare, toate însă în cunoştinţă de cauză, adică să lucrezi acestea şi nu confundând din propria micime să lucrezi pe altele.

Mai presus de a le lucra in cunoştinţă de cauză e desigur, a le lucra pe acestea şi nu altele fără a-ţi da seama de nobleţea manifestării tare ca entitate în toate ce le faci, în tot ce te emani, acesta e nivelul sublimităţii, micul prinţ (prinţesă) din profunzimea fiecărui om.

Triada neştiinţă-nonvalare-servitute strălucesc oricum ca astrele, aşzate însă pe diadema zborului, a zborului libertăţi în deschiderea nelimitării, sunt atingere angelică, unduire-n absolut.

Iertare din nou, vorbesc cu neruşinare de cele la a căror măsură nu mă aflu, eu sunt responsabil de faptul că aceasta inspiraţie mă iradiază astfel.

Numenume a scris:

Asa cum zici si este,

Si nu iti dau dreptate ca la prosti.

Sunt de acord cu tine intrucat,

A mea filozofie e mamut.

In dansa totul este cu putinta,

Deci si aceste ale tale texte.

Orice este posibil,

Dar probabil?

Ramane un mister inegalabil.

tu stii mai bine ce esti,asa cum si eu stiu mai bine ce sint.

Ce stii tu eu nu combat,

Ce stiu eu e de rahat.

Si oricat de mult as sti,

Tot nimica nu voi fi.

Doar atunci cand o sa tac,

Si minuni eu o sa fac,

Voi zicea c/am inceput,

Sa pornesc la lungul drum.

Drumul drept spre natural,

Drumul plin de ideal.

Pana atunci sunt tot pamant,

Si umflat in pene put.

Iar valoarea ce o am,

E asa un mare dar,

Ca ma face sa borasc,

La mine cand ma gandesc.

Om gonflabil ratacit,

In iluzie adormit.

Poate totusi undeva,

S/o afla trezirea mea.

banuiesc bine ca inainte de a posta,citesti frumos si cu emfaza ce ai scris,in oglinda!???

e pacat sa ti se scurga valoarea fara sa ti-o cunosti,frumuselule!!!

cioculet a scris:

banuiesc bine ca inainte de a posta,citesti frumos si cu emfaza ce ai scris,in oglinda!???

e pacat sa ti se scurga valoarea fara sa ti-o cunosti,frumuselule!!!

N/am chef.

N/ai incotro.

Nici tu.

fratioare,au am zis altele,nu ca tine.

Nici de trait n/ai trait, ceea ce eu am trait.