Suicidul

Richard Dawkins, Arthur C. Clarke.

Hai sa zic si unul de la noi: Pavel Corut.

White_flag a scris:

Richard Dawkins, Arthur C. Clarke.

si mie imi place dawkins.

urmareste asta: http://www.220.ro/documentare/Richard-Dawk...rim/YBRSvzTmOP/

nici Clarke, nici Dawkins nu s-au sinucis, ci si-au pus viata in slujba omenirii, creand.

Clarke a scris carti care traseaza viitorul umanitatii pe mii de ani de acum inainte, iar Dawkins a dus stiinta mai departe. Asta inseamna ca ei pretuiesc viata si ca ofera inapoi omenirii ceva din ce au primit.

Si tu poti face ceva maret care sa te depaseasca si care sa-ti implineasca potentialitatile.

Hypathia a scris:

suna a Coelho. :roll:

Imi pare rau sa te dezamgesc, dar nu am citit nimic din ce a scris el :D

Big Lebowski a scris:

Noi toti credem ca suntem buricul pamantului. Dar daca maine eu sau tu vom muri, crezi ca e un capat de lume?

Nu, nu este capat de lume, dar se schimba implicit realitatea altor oameni. Cei care urmau sa intre in contact cu tine nu o vor mai face si evident ca li se va schimba cursul experientelor

PourMoi a scris:

Nu, nu este capat de lume, dar se schimba implicit realitatea altor oameni. Cei care urmau sa intre in contact cu tine nu o vor mai face si evident ca li se va schimba cursul experientelor

un exemplu care contrazice ce ai spus

6 milioane de evrei au fost ucisi la Holocaust (din invidie). Dupa Holocaust, s-au nascut alti evrei, mai grozavi ca cei dintai, si au luat mai multe premii Nobel. Asa ca nimic nu se pierde, totul renaste. Inclusiv o tara, asa, din nimic. Asta daca exista Constiinta si dragoste, care impreuna inseamna Educatie. Ceea ce noua multor rom

nu e vorba de asta ci de faptul ca initial tu ai un destin dat de univers, dupa care el se schimba pentru ca cineva cu care urma sa interactionezi s-a sinucis ( sa zicem)

PourMoi a scris:

nu e vorba de asta ci de faptul ca initial tu ai un destin dat de univers, dupa care el se schimba pentru ca cineva cu care urma sa interactionezi s-a sinucis ( sa zicem)

Putea la fel de bine sa-l calce masina, ori sa faca o boala incurabila si sa se curete. Hazardul guverneaza relatiile interumane.

Sunt mici probabilitatile :roll:

Athmy a scris:

Sunt mici probabilitatile :roll:

Mor mai multi oameni in accidente decat se sinucid.

dar sinuciderea nu este din hazard. despre accidente poti spune ca este mana destinului

Athmy a scris:

dar sinuciderea nu este din hazard. despre accidente poti spune ca este mana destinului

Sinuciderea ca rasplata finala a planului de viata (scriptul) este rezultatul unei decizii timpurii (luata in mica copilarie, ca de fapt toate deciziile planului de viata) sub influenta figurilor parentale (tutorilor). Aceste decizii timpurii, care mai tarziu sub influenta factorilor de mediu sunt (sau nu) puse in practica, nu sunt constiente. Ce vreau sa subliniez este ca decizia de sinucidere este luata de mult, inca de la varsta de 3-4 ani, dar tragaciul care o pune in executie sunt factorii de mediu, si factorii interni (decompensari psihice, cum ar fi episodul depresiv major).

Ce inseamna influenta parentala? Inseamna ca unul sau ambii parinti pot transmite copilului mesaje non verbale distructive de genul "daca tu nu ai fi, eu as fi liber(a), fericit(a)" sau "aici e loc pentru un singur copil, si acela sunt eu, parintele, dragostea e putina, nu ajunge pentru amandoi, etc.". Aceste mesaje directe spun copilului un singur lucru, "nu trai" sau "nu exista". Iar copilul poate lua decizia de a "nu exista". Pe langa mesajul care interzice existenta parintii mai pot da o gramada de mesaje verbale si non verbale distructive. Depinde de copil daca le accepta si le va duce la indeplinire. Si zic eu ca mai depinde si de factorii sociali, care actioneaza pe terenul gata minat.

Pentru cei care sunt curiosi cum isi programeaza parintii lipsiti de dragoste copiii spre dezastru, le recomand cartea

Robert Goulding - Schimbind vieti prin terapia redeciziei

http://www.scribd.com/doc/32025896/Robert-Goulding-Schimbind-Vieti-Prin-Terapia-Redeciziei

sau aici despre programarea parentala pe larg

http://www.psihologie.50g.com/parenting.htm

Cei care au avut parinti distructivi in plan emotional, psihic, si au internalizat mesajele lor distructive, devin de regula pionii de sacrificiu ai societatii, oameni care fac in cel mai bun caz munca de jos, sau sunt pensionati pe caz de boala psihica sau au ajuns oamenii strazii, pacienti cronici la psihiatrie, clienti ai penitenciarelor, azilelor de noapte, etc.

Mesajele distructive (injonctiunile parentale) nu sunt percepute ca niste texte pe care le repeti in minte, ci ca pe niste senzatii. De aceea ele nu pot fi constientizate decat cu ajutor calificat (psihoterapeut) si nici nu pot fi schimbate lesne de unul singur (ci tot cu ajutorul unui psihoterapeut care joaca rolul de parinte).

Deci, ceea ce sta in spatele deciziei de a te sinucide este injonctiunea (porunca) parentala "nu exista".

Astfel, copilul poate lua urmatoarele decizii care stau la baza autoagresiunii psihice a depresivului, conform cu ce scrie R. Goulding la capitolul Vindecarea depresiei

Dacă situaţia devine prea rea, mă voi omorî

Dacă tu nu te schimbi, mă voi omorî

Mă voi omorî şi apoi îţi va părea rău (sau mă vei iubi)

Aproape voi muri şi apoi îţi va părea rău (sau mă vei iubi)

Te voi face să mă omori

O să-ţi arăt eu, chiar dacă asta mă va omorî

O s-o păţeşti, chiar dacă asta mă va omorî

Spre deosebire de poruncile parentale, contraporuncile sunt percepute ca niste mesaje textuale. Exemple de contraporunci: "nu fi timpit"(cat de destept sa fiu?), "fi important" (cat de important?), "munceste pe branci", "grabeste-te", „fi puternic“, „încearcă din greu“, „fi perfect“, „fă-mi pe plac“. Aceste mesaje duc la comportamente compulsive (repetitive), de aceea mai sunt numite si "driveri" sau "miraje". Pentru ca niciodata nu sti cand e de ajuns. Un parinte care isi iubeste copilul nu-l amageste astfel. Deasemenea cand un copil sau adult nu poate satisface aceste miraje, poate lua decizia sa se sinucida. Dar o ia pentru ca inca de mic a fost programat sa urmeze la infinit aceste miraje. Si cand oboseste, sau are esecuri majore in cariera, poate decide ca nu mai merita sa traiasca.

......................................................

Acum, cunoscand toate acestea, vedeti si voi ca sinuciderea nu este tocmai un act voluntar, ci depinde de multi factori: programare parentala (educatia parentala, ce traieste copilul in familia de origine), factori sociali, factori interni (cat duce psihicul).

Daca un copil slab, se naste intr-o familie unde nu are parte de parinti buni, el poate lua decizia sa se sinucida. Cand se intalneste geneticul slab cu mediul neprielnic, individul se poate autoelimina. Iar aceasta intalnire tine de hazard.

Cei care incearca sa se puna contra curentului sunt psihoterapeutii.