Suicidul

Eu stiu ca viata

Un om fara viata e ca un cantec fara sunet.

Pa. a scris:

Bunica mea a strins o rezerva mare de somnifere , pe care o stringea inca de cind era tinara si pe care o improspata mereu, de care stiam toti, era un dulapul cu medicamente. Stiam si ca o avea pentru a se sinucide usor cind va considera ea de cuviinta, era un lucru pe care il discutase cu noi. Nimeni nu a incercat sa arunce sau sa ascunda pastilele si nici sa o "convinga " in orice fel ca ceea ce doreste ea e fundamental "gresit".

E un model in familia ta pe care l-ai preluat. Te identifici cu bunica ta. Si astepti de la noi aceeasi intelegere pe care a avut-o familia ta fata de bunica.

Athmy a scris:

Cine este mai presus, omul sau viata din el?

nu le poti disocia.

Mi-as dori si eu sa ajung la 88 de ani, ce varsta frumoasa, sa/ti vezi stranepotii, sa dansezi funky chicken la nunta lor.

Numai sanatos sa fiu, sa pot bea si un pahar de tuica si sa mananc un snitel cat farfuria.

Ce a facut bunica ta e un mecanism de aparare: a zis: fie viata cat de rea, oricand pot sa o parasesc demn, fara dureri. Eu sunt in control, nu viata ma controleaza.

Pana la urma s-a dovedit ca viata nu a fost atat de rea, ci chiar ok, daca a ajuns la 88 de ani.

Cand citeam carti cu nazisti mi-am pus si eu problema: daca vine un razboi mondial si lagare si torturi, nu ar fi mai prudent sa am o fiola de cianura?

Steihardt care e mare crestin zice in Jurnalul fericirii analizand un pasaj de Malraux: in CONDITIA UMANA e descrisa aruncarea unor prizonieri de razboi de vii in cazanele infocate ale locomotivelor. Un prizonier isi cedeaza fiola de otrava altor doi, salvandu-i astfel de moartea in dureri, desi stie ca el va muri in dureri. Steinhardt zice ca cei doi care au luat fiola de otrava nu s-au sinucis, ci au fost constransi, cel care le-a dat-o nu e vinovat de instigare la sinucidere, ci vinovati sunt cei fara inima care aruncau prizonierii in foc.

OK. Dar in viata reala e foarte putin probabil sa intalnim astfel de cazuri extreme.

Bunica ta s-a confruntat cu spaimele ei, cu bolile ei, cu neplacerile conditiei umane (calitatea vietii), iar familia a fost alaturi de ea. Nu e de mirare ca a trait frumos, pana la 88. Cati oameni de azi mai ating varsta asta, din cauza cancerului, a poluarii, a E-urilor?

Ca mecanism de aparare, Cioran a facut exact la fel: de cate ori se simtea ft rau se gandea la sinucidere, si exact asta l-a ajutat SA NU O FACA. A muri la 84 de ani, inconjurat de prieteni, impacat.

Acum, PA, eu pot sa inteleg situatia familiei tale. Tu ai avut de mic aceasta idee, ca in cazuri extreme poti parasi viata demn si fara dureri, si se pare ca mai multi membri ai familiei tale au acceptat aceasta idee (si au pus-o in aplicare?). Daca si tu o faci la 88 de ani, eu pot accepta asta, pentru ca e dreptul tau, da.

Ideea asta ti-a intrat in subconstient de mic, si ti-a fasonat atitudinea in viata, acum parca se confunda cu tine. O aperi, ca sa iti aperi identitatea.

Dar pana atunci nu ti se pare ca tu faci prea vehement apologia sinuciderii pe acest topic, cand de fapt solutia ta si a familiei tale nu e de fapt sinuciderea, ci o forma de eutanasie?

S-ar putea ca pe aici sa fie TINERI, care au viata in fata, mai labili, mai fragili, si care sa ia de bune spusele tale.

Nu ti-ar parea rau?

Hypathia a scris:

nu le poti disocia.

Le poti disocia, daca simti ca viata e mai mare decat tine, de exemplu.

Kosmotro a scris:

Mi-as dori si eu sa ajung la 88 de ani, ce varsta frumoasa, sa/ti vezi stranepotii, sa dansezi funky chicken la nunta lor.

Numai sanatos sa fiu, sa pot bea si un pahar de tuica si sa mananc un snitel cat farfuria.

Ce a facut bunica ta e un mecanism de aparare: a zis: fie viata cat de rea, oricand pot sa o parasesc demn, fara dureri. Eu sunt in control, nu viata ma controleaza.

Pana la urma s-a dovedit ca viata nu a fost atat de rea, ci chiar ok, daca a ajuns la 88 de ani.

Cand citeam carti cu nazisti mi-am pus si eu problema: daca vine un razboi mondial si lagare si torturi, nu ar fi mai prudent sa am o fiola de cianura?

Steihardt care e mare crestin zice in Jurnalul fericirii analizand un pasaj de Malraux: in CONDITIA UMANA e descrisa aruncarea unor prizonieri de razboi de vii in cazanele infocate ale locomotivelor. Un prizonier isi cedeaza fiola de otrava altor doi, salvandu-i astfel de moartea in dureri, desi stie ca el va muri in dureri. Steinhardt zice ca cei doi care au luat fiola de otrava nu s-au sinucis, ci au fost constransi, cel care le-a dat-o nu e vinovat de instigare la sinucidere, ci vinovati sunt cei fara inima care aruncau prizonierii in foc.

OK. Dar in viata reala e foarte putin probabil sa intalnim astfel de cazuri extreme.

Bunica ta s-a confruntat cu spaimele ei, cu bolile ei, cu neplacerile conditiei umane (calitatea vietii), iar familia a fost alaturi de ea. Nu e de mirare ca a trait frumos, pana la 88. Cati oameni de azi mai ating varsta asta, din cauza cancerului, a poluarii, a E-urilor?

Ca mecanism de aparare, Cioran a facut exact la fel: de cate ori se simtea ft rau se gandea la sinucidere, si exact asta l-a ajutat SA NU O FACA. A muri la 84 de ani, inconjurat de prieteni, impacat.

Acum, PA, eu pot sa inteleg situatia familiei tale. Tu ai avut de mic aceasta idee, ca in cazuri extreme poti parasi viata demn si fara dureri, si se pare ca mai multi membri ai familiei tale au acceptat aceasta idee (si au pus-o in aplicare?). Daca si tu o faci la 88 de ani, eu pot accepta asta, pentru ca e dreptul tau, da.

Ideea asta ti-a intrat in subconstient de mic, si ti-a fasonat atitudinea in viata, acum parca se confunda cu tine. O aperi, ca sa iti aperi identitatea.

Dar pana atunci nu ti se pare ca tu faci prea vehement apologia sinuciderii pe acest topic, cand de fapt solutia ta si a familiei tale nu e de fapt sinuciderea, ci o forma de eutanasie?

S-ar putea ca pe aici sa fie TINERI, care au viata in fata, mai labili, mai fragili, si care sa ia de bune spusele tale.

Nu ti-ar parea rau?

Eu m-am decis derfinitiv ca ma vcoi sinucide cind aveam 16 ani, daca analiza periodica, la intervale stabilite dinainte, a vietii pe care o am arat ca minusurile depesc plusurile. Primul bilant l-am facut la 18 , virsta majoratului, asta fiind si primul teren pe care mi-l fixasem la 16. Si termenele ulterioare sint fixe si fixate. Am aflat despre sinuciderea pe care si-o pregatea bunica mea multi ani dupa ce decisesem eu ce am de facut. Nu exista nici o corelatie directa, poate doar una indirecta, a mentalitatii individului eliberat de orice constringeri exterioare asupra vietii lui si pe care nu si le asuma prin proprei vointa si care e mentalitatea generala in care am fost crescut. Aici vorbim de liberul arbitru absolut.

Orice sinucidere e o forma de autoeutanasie la indemina tuturor,Kosmotro. Cind refuz sa mai "suport" ceva, orice, fizic, psihic, sovcial, ideologic, etc, nimeni nu poate si nu trebuie sa imi stea in cale. Iar motivele ma privesc exclusiv pe mine, repet.

Nu mi pare rau nici de mine, nici de altcineva care se sinucide. E alegerea absoluta a persoanei.

Pa. a scris:

Nu mi pare rau nici de mine, nici de altcineva care se sinucide. E alegerea absoluta a persoanei.

Un singur lucru nu inteleg: daca esti atat de pro-sinucidere cu toate ca nu o faci, insa esti vehement in dezbateri ca sa promovezi sinuciderea, asta nu suna a ipocrizie?

Tu esti ok, pt tine totul e clar. De ce mai tii sa faci reclama ideilor tale pro-sinucidere pe net? Cel care simte nevoia de a isi confirma opinia este NESIGUR de sine.

De ce nu iti tii pentru tine opiniile astea strong pro-sinucidere?

Pentru ca nu discutam de dansuri traditionale aici, nici de margarina in alimentatie, ci de chestiuni de viata si moarte.

Nu toti au FORTA ta. Multi suicidari sunt labili, fragili psihic, cu vointa moale. Te pot vedea pe tine cat de curajos pari, si sa le intaresti decizia de a se sinucide. O decizie care e in balanta, care atarna de multi factori.

Tu nu o faci, dar ei ar putea sa o faca.

Instigati de tine.

Asta imi suna fals.

P.S. Te rog nu mai pune semnul egal intre sinucidere si eutanasie. Daca ar fi sinonime, eutanasiei i s-ar spune oficial sinucidere, dar nu i se spune.

Si alti comentatori au remarcat ca tu nu vrei sa te sinucizi, desi ai putea, ci preferi eutanasia.

Si astea cu toate ca eutanasia e scumpa, pe cand sinuciderea e gratis.

Pentru eutanasie trebuie sa te deplasezi pana in Elvetia, in plus sa semnezi tone de acte, sa cotizezi ani de zile, sa te lupti cu birocratia, pe cand pentru sinucidere nu ai de a face cu aceste obstacole.

Tu alegi eutanasia pentru ca vrei sa parasesti aceasta lume inconjurat de chipuri surazatoare, intr-o clinica alba si cu flori, intr-o ambianta umana si reconfortanta. Sinuciderea e in singuratate, si e sinistra.

Prin urmare, in cazul tau nu e vorba de sinucidere, ci de eutanasie.

Te-am rugat sa deschizi un topic special, dar se pare ca preferi sa iti expui parerile aici, desi nu se potriveste subiectul.

Pa. a scris:

Sinuciderea e cel mai intim act pe care il poate face cineva. Motivul precis care a dus la moartea cuiva prin sinucidere ramine absolut necunoscut celorlalti. Deductiile ulterioare sint ca urmare, false prin definitie.

Wrong

nu e nimic intim in decizia de a te sinucide.

da motivul care a dus la acea hotarare ramane necunoscut DAR stii de ce????????? Iti dau un exemplu simtit pe pielea mea : in general am o viata linistita ,cu urcusuri si coborasuri,provin dintr-o familie mai dezoganizata asa,dar ideea de suicid imi aparea in cap doar in situatii tensionata si exista cateva secunde...acele cateva secunde depind daca fac sau nu acel lucru. Da de 2 ori m-am lasat condusa de acele cateva secunde si apoi am muncit mult pana sa urc innapoi. Acum da am momente in care mi se pare ca e sfarsitul lumii si poate ma apuca tremuratul si poate imi vine sa ma SU dar ma abtin caci stiu ca starea tine atat timp cat ii permit eu.

Pa. a scris:

Motivul precis, exact ce anume , il stiu exclusiv eu. Tu spui ce spun eu: "Ca nu se pot afla toate".

normal ca doar tu il stii dar tot tu stii cum sa te abtii.

Kosmotro a scris:

Sunt unii pe aici care cauta adevarul. Ei se vor vindeca in cele din urma. Adevarul ii va scoate negresit la lumina, din hatisul cel mai infricosator de confuzii si suferinte si rani si erori si nefericiri si sentimente dureroase.

nu se vor vindeca cititnd posturile de aici.Vindecarea vine de undeva dinauntru lor. daca se laa influentati de ce e aici in mod sigur nu e vor vindeca. EU am avut perioade lungi...si cred ca vreo 2 ani... in care nu m-am atins de aria de psihologie si nici de forum.Da poate reveneam pt o zii doua apoi ieseam. Sincer eram afectata de tot ce era aici in toate felurile si degeaba faceam eu terapie daca nu imi indepartam ceva care ma afecta. Insa fiecare e diferit,asta a fost sa fie alegerea mea.

Pa. a scris:

Nu mi pare rau nici de mine, nici de altcineva care se sinucide. E alegerea absoluta a persoanei.

Ba sa iti para rau de cineva care se Su pt ca persoana respectiva avea un suflet plin de durere si o durere atat de puternica incat te simti sfasiat si taiat si cu o rana vie pe care se pune sare.Asa te simti cand ajungi la un astfel de punct.Poate exagerez ,dar eu asa ma simteam.

angel_of_life a scris:

QUOTE (Kosmotro @ Feb 5 2011, 01:58 AM) *

Nu mi pare rau nici de mine, nici de altcineva care se sinucide. E alegerea absoluta a persoanei.

Ba sa iti para rau

Nu eu am scris asta, ci PA. Te rog nu imi atribui vorbe care nu imi apartin. Mersi.

Kosmotro a scris:

Nu eu am scris asta, ci PA. Te rog nu imi atribui vorbe care nu imi apartin. Mersi.

dapai nu stiu de ce a aparut asa..ca doar vazusem ca Pa a scris. Scuze incerc editarea

Kosmotro a scris:

Un singur lucru nu inteleg: daca esti atat de pro-sinucidere cu toate ca nu o faci, insa esti vehement in dezbateri ca sa promovezi sinuciderea, asta nu suna a ipocrizie?

Poate nu a fost suficient de clar ce am spus: odata hotarirea luata , cu multa vreme in urma, sint intr-o moarte aminata. De atunci nu mi-a mai fost frica de nimeni si nimic si nu am mai avut niciodata nici o teama sau angoasa. Tehnic, sint viu, psihologic, ma simt deja mort. Viata e un joc sau o joaca, nu mai poate avea nimic tragic sau insolubil pentru mine.

Kosmotro a scris:

Tu esti ok, pt tine totul e clar. De ce mai tii sa faci reclama ideilor tale pro-sinucidere pe net? De ce nu iti tii pentru tine opiniile astea strong pro-sinucidere?

Pentru ca nu discutam de dansuri traditionale aici, nici de margarina in alimentatie, ci de chestiuni de viata si moarte.

Da, sint chestiuni de viata sau de moarte. Dar vad ca voi toti le abordati dintr-un singur punct de vedere. Pentru ca eu vad din alta perspectiva chestiunile astea, descriu cum se vad ele de la mine.

Opiniile voastre antisinucidere, ma scuzi pentru redundanta, sint formate in optica traditional crestina, cum sint si majoritatea cartilor de psihologie. Nu e un repros, e o constatare. Mentalitatea crestina interzice formal sinuciderea tocmai pentru ca e o mentalitate care predispune la depresii si angoase. Crestinismul este o religie a fricii si supunerii. De aia toate cultele crestine incearca sa impiedice dorinta de sinucidere (pe care exact ele o induc), prin reguli teribile si stricte.

Kosmotro a scris:

Nu toti au FORTA ta. Multi suicidari sunt labili, fragili psihic, cu vointa moale. Te pot vedea pe tine cat de curajos pari, si sa le intaresti decizia de a se sinucide. O decizie care e in balanta, care atarna de multi factori.

Tu nu o faci, dar ei ar putea sa o faca.

Instigati de tine.

Asta imi suna fals.

Cum am mai zis, eu am facut-o deja psihic, acum sint zen. Tehnic e doar o aminare. Daca reusesc si ei sa faca ce fac eu, vor reusi sa amine si ei. De aia si descriu cit pot de clar cum si ce se vede de la mine.

Kosmotro a scris:

P.S. Te rog nu mai pune semnul egal intre sinucidere si eutanasie. Daca ar fi sinonime, eutanasiei i s-ar spune oficial sinucidere, dar nu i se spune.

Si alti comentatori au remarcat ca tu nu vrei sa te sinucizi, desi ai putea, ci preferi eutanasia.

Si astea cu toate ca eutanasia e scumpa, pe cand sinuciderea e gratis.

Pentru eutanasie trebuie sa te deplasezi pana in Elvetia, in plus sa semnezi tone de acte, sa cotizezi ani de zile, sa te lupti cu birocratia, pe cand pentru sinucidere nu ai de a face cu aceste obstacole.

Tu alegi eutanasia pentru ca vrei sa parasesti aceasta lume inconjurat de chipuri surazatoare, intr-o clinica alba si cu flori, intr-o ambianta umana si reconfortanta. Sinuciderea e in singuratate, si e sinistra.

Prin urmare, in cazul tau nu e vorba de sinucidere, ci de eutanasie.

Te-am rugat sa deschizi un topic special, dar se pare ca preferi sa iti expui parerile aici, desi nu se potriveste subiectul.

Nu eu am bagat eutanasia in discutie si nu eu am echivalat-o sinuciderii , ideea a aparut in alte postari, dar pe undeva e valabila: sinuciderea e autoeutanasie. Sinuciderea in singuratate si chinuita apare tot din cauza "rusinii" de a te sinucide, de a face ceva blamat de intreaga societate ,pe care o induce aceeasi morala crestina.

In Elvetia se face SINUCIDERE ASISTATA. Eutanasia e interzisa. Eu vorbesc despre "Auto-eutanasie": imi fac favorul sa ma omor singur.