Berzoi a scris:Desi el spune ca a fost doar "virtual" nu prea cred asta.
Urmarind firul evenimentelor mi.am dat seama ca a fost o noapte in care eu am fost cu copilul in spital si el si.a petrecut ore bune atunci de facebook facandu.i ei declaratii de dor. Asta ca tata preocupat ca bebelusul tau e in spital!
Nici eu nu cred ca a fost doar virtual, dar nici nu incerca sa afli cu certitudine, nu ai face decat sa-ti faci mai mult rau.
Exagerezi, dar te inteleg. Nu te astepta ca barbatu-tau sa reactioneze la fel ca tine in fata unui copil. Pentru el e un fel de jucarie care plange, rade, face pipi si caca si mananca. El nu simte ceea ce simti tu, ca mama. Cand erati in spital, probabil ca era ingrijorat, dar probabil ca statea pe facebook ca sa mai alunge tensiunea, ce te-ai fi asteptat sa faca, sa masoare casa in lung si in lat si sa planga, in timp ce-si rodea unghiile?
Probabil ca aia a fost acolo la momentul potrivit, cand tu erai prea ocupata cu cel mic, ca sa-i mai acorzi si sotului atentie. Probabil ca a avut parte de la ea, de atentia pe care ar fi vrut-o de la tine.
Unii barbati devin gelosi pe cel mic, ca le fura atentia si afectiunea de care aveau parte din partea sotiei.
Tu nu ai citit reviste de-astea de femei? Nu stii ca barbatii se simt neglijati, ca au nevoie permanent sa stie ca ei sunt pe primul loc? Nu ii intereseaza ca a aparut inca o persoana de care tot tu trebuie sa ai grija, ei vor sa te comporti la fel si dupa ce apare copilul, nu reusesc sa inteleaga ca, pentru o perioada, ai tendinta naturala sa fii mai mult mama, decat sotie.
Sunt si cei care inteleg lucrul asta, dar sunt exceptii.
Berzoi a scris:O sa vorbesc cu el pt ca vreau sa aflu varinata lui despre toata povestea, cum a inceput si de ce. Momentan i.am cerut cateva zile in care sa imi pot stapani emotiile si sa imi organizez gandurile. Avem timp asa fiecare departe unul de altul sa analizam.
Cine stie, nu m.ar mira nici daca peste 2 zile ar zice ca a hotarat sa isi traiasca "marea iubire".
Ma gandesc uneori ca ii e teama de divort doar pt ce afacera ce o avem impreuna ar avea serios de suferit. Cinic, dar posibil .....
Tu i-ai scris scrisoarea sub imperiul furiei, dezamagirii... Probabil el si-a pus mainile in cap cand a vazut "dosarul". Nu numai pentru ca l-ai descoperit (aici a zis cu siguranta "ce bou sunt!!"), ci pentru ca, probabil, a considerat prea scenariu de film gestul tau.
Eu as zice sa-l lasi in pace. Nu zic sa redevii iubitoare si zambareata, dar cred ca ai castiga mai mult daca ai inchide capitolul si ai astepta sa vezi ce face el.
(si mie mi se pare exagerat sa-l dai afara din casa... sa divortezi cu atat mai mult, probabil esti la prima intamplare de genul asta si de-aia reactionezi asa.)
Berzoi a scris:Acum va fi mai usor pt copil. Uita repede (sper).
Ce uita? Faptul ca v-ati despartit? El nici nu constientizeaza acum lucrurile astea.
Sper ca nu ai de gand sa nu ii mai dai voie sotului sa vada copilul, daca te hotarasti sa divortezi si alte aberatii de genul asta. E cea mai mare greseala si o sa ajungi sa te urasca propriul copil.
Am auzit povestea unei femei care a divortat la nervi si la ambitie, iar acum regreta si il vrea inapoi.
Astfel de decizii nu se iau in doi timpi si trei miscari.
Cum imi zice mie cineva mereu, nu te pripi.
