Ce ar trebui sa fac?

Buna, sunt noua pe forum. Va scriu pt ca am un moment dificil.

Sunt casatorita ce 5 ani (impreuna suntem de 6) si am un bebe minunat de 10 luni. Ne.am iubit nebuneste la inceput si o vreme am crezut ca barbatul perfect exista. Intre timp viata ne.a acaparat; munca multa, oboseala etc totusi ne era bine impreuna desi avem si perioade mai proaste.

De o vreme simit ca nimic nu mai e in regula ca ne.am racit mai mult ca oricand, ca parca nimic nu ne mai leaga. L.am intrebat de ce e tot timpul tafnos, de ce cauta cearta. Mi.a zis ca mi se pare, ca am eu depresii - stare post partum etc. Si l.am crezut. Desi eram extrem de nefericita imi spuneam ca are dreptate e doar imaginatia mea.

Asta pana acum 3 zile cand am descoperit (din pura intamplare - caci Dzeu nu doarme) ca are de 2 luni un cont cu nume fictiv pe care il utilizeaza. Am reusit sa intru in contul respectiv si am descoperit ca pe el posta tot felul de melodii de dragoste si de poezioare, insotite de cele mai inflacarete declaratii de amor. Nu aveau un destinatar specificat, dar sunt sigura ca cine trebuia le citea. Nu mi.a venit sa cred ochilor; parea cea mai indragostita fiinta din univers (el care era prea obosit sa ma imbratiseze).

A doua zi i.am listat toate postarile si i le.am predat impreuna cu o scrisoare ii care imi exprimam dezamagirea. I.am cerut sa plece din casa in ziua aia.

El sustine acum de de fapt toata dragostea aceea a fost pur virtuala, ca a avut un moment de ratacire, ca i.a luat Dzeu mintile. Prima data a zis ca nu stie daca ma mai iubeste. Apoi a revenit - ca evenimentul asta l.a trezit la realitate si nimic nu e mai important decat eu si copilul. Eu momentan mi.am pastrat decizia de a divorta caci nu mai pot crede nimic din ce spune.

Cum e posibil sa ajungi sa nu iti nici respecti sotia in asemenea hal incat sa.i scrii uneia chestii de genul "nu mai pot fara tine, te ador, te.am asteptat o viata etc" si dupa cateva zile sa "iti dai seama" ca de fapt familia e cea mai importanta ??????????????????

brava si el ca un baiat cu o noua jucarie.

vorbeste cu un psiholog si ai sa intelegi mai bine.

bine ca l-ai prins inainte sa te insele...daca avea destule bilute.

fenomenul cu 'inselatul' virtual e tot mai frecvent, nu esti singura.

prima data il poti ierta, dar sa lase dracu' cinturile astea cu totu'.

De ce i-ai scris scrisoare? Cu gurita ta nu puteai sa-i spui ce aveai de zis? Ai vrut sa faci sa para mai dramatic?

Cum ai descoperit contul ala si cum ai reusit sa intri?

E foarte simplu..... Femeile e multe si diferite

Tu divortezi din cauza ca el avea un cont si trimitea poezii. cantece, sau ce naiba mai trimitea?!

Poate sunt eu nebun dar nu cred ca asta e motiv de divort, avand copil impreuna.

Poate a vrut omul putin spatiu, poate il sufocai, poate se saturase sa il bati la cap cu tot felul de nevoi si cereri si reprosuri. Poate a gasit pe cineva cu care a avut o "legatura virtuala" , care l-a inteles mai bine decat tine.

Spun poate pentru ca nu pot sa stiu sigur ce fel de persoana esti tu. Dar totusi, divort pentru un cont si pentru poezii care citez "nu aveau un destinatar specificat"?

Berzoi a scris:

Cum e posibil sa ajungi sa nu iti nici respecti sotia in asemenea hal

Uite-asa, e foarte posibil, sa nu crezi ca ti s-a intamplat o chestie unica.

Inca o intrebare, in perioada sarcinii si dupa nasterea copilului, cum au decurs lucrurile intre voi, daca imi pot permite sa intreb?

Desi el spune ca a fost doar "virtual" nu prea cred asta. Pentru ca ajunsese ca ii scri mesaje disperate de tipul "o viata intreaga te.am asteptat; te iubesc enorm; adorm cu tine in gand si ma trezesc zibmind ca te.am cunoscut .." - si parea destul de serios

Fiind in acelasi oras (caci lista lui de prieteni era din acelasi oras ca si noi) de ce sa nu se fi intalnit ? Ar fi de.a dreptul stupid, mai ales ca el pleaca dim la 9 si vine seara la 9-10. Are program flexibil si are mereu diverse intalniri cu clienti.

Urmarind firul evenimentelor mi.am dat seama ca a fost o noapte in care eu am fost cu copilul in spital si el si.a petrecut ore bune atunci de facebook facandu.i ei declaratii de dor. Asta ca tata preocupat ca bebelusul tau e in spital!

ei, tu esti prea pornita de orgoliu...ar fi bine sa te gandesti matur cand gestionezi o preoblema familiala. nimeni nu e perfect. vorbeste cu el. pana la urma, asa ceva poate sa va apropie mult pe viitor. daca eecva solid inca la mijloc intre voi.

si probabil prostea o pustoaica sa ii maguleasca inapoi orgoliulde mascul.

Amarena a scris:

De ce i-ai scris scrisoare? Cu gurita ta nu puteai sa-i spui ce aveai de zis? Ai vrut sa faci sa para mai dramatic?

Cum ai descoperit contul ala si cum ai reusit sa intri?

Am avut multe sa ii spun si n.am vrut sa fie dramatic, dar am vrut sa ma asigur ca i transmit tot ce avem de transmis si nu reactionez doar emotional.

Contul l.am descoperit din proasta intamplare si de intrat n.a fost f greu pt ca ii cam stiu adresele de mail si parolele.

Pharrell24 a scris:

Poate a vrut omul putin spatiu, poate il sufocai, poate se saturase sa il bati la cap cu tot felul de nevoi si cereri si reprosuri. Poate a gasit pe cineva cu care a avut o "legatura virtuala" , care l-a inteles mai bine decat tine.

Spun poate pentru ca nu pot sa stiu sigur ce fel de persoana esti tu. Dar totusi, divort pentru un cont si pentru poezii care citez "nu aveau un destinatar specificat"?

Crede.ma ca e cel mai NESUFOCAT barbat in viata - de afat asta e - preanesufocat! I.am dat tot spatiul din lume gandindu.ma ca si pt el schimbarea se simte. Nu i.am cerut si nu i.am reprost nimic. Ma ocup doar eu de copil, iar lui i.am acordat prezumtia de oboseala si i.am fost recunoscatoare ca isi da silinta sa munceasca sa pot sta eu cu copilul si sa ne fie bine.

Amarena a scris:

Uite-asa, e foarte posibil, sa nu crezi ca ti s-a intamplat o chestie unica.

Inca o intrebare, in perioada sarcinii si dupa nasterea copilului, cum au decurs lucrurile intre voi, daca imi pot permite sa intreb?

Chiar poti sa iubesti pe cineva si sa faci asta?

Pe perioada sarcinii ne.a fost bine. Dupa ce am nascut a fost putin mai greu datorita faptului ca nu e nimeni care sa ma ajute cu copilul si uneori e epuizant. N.am mai avut poate atata disponibiliate de a fi langa el, dar am incercat nici sa nu il impovarez cu asta.

stupid_me a scris:

ei, tu esti prea pornita de orgoliu...ar fi bine sa te gandesti matur cand gestionezi o preoblema familiala. nimeni nu e perfect. vorbeste cu el. pana la urma, asa ceva poate sa va apropie mult pe viitor. daca eecva solid inca la mijloc intre voi.

Da, asta e, sunt pornita de orgoliu pt ca, ma simt f tradata. A trecut mult timp de cand nu mi.a mai spus o vorba frumoasa sau de cand nu a venit sa ma imbratiseze pur si simpu. Desi as fi avut mare nevoie de asta. Manifestarile mele de genul asta se loveau ca de un perete de el. I.am gasit scuza ca e prea obosit, ca trebuie sa munceasca prea mult pt noi. Si se pare ca pt altele nu era deloc obosit ((

Ba mai mult, cand eu ii spuneam ca simt ca ceva nu e in regula, raspunsul lui era ca sunt eu depresiva si mi se pare. Asta mi se pare cinism pur.

stupid_me a scris:

si probabil prostea o pustoaica sa ii maguleasca inapoi orgoliulde mascul.

Era obsedat de activitatea de "prostire a pustoaicei" - ceea ce ma face sa cred ca a fost mult mai mult. Adica ultimul mesaj seara era pe la 1.30-2.00 si urmatorul nu mai tarziu de 7.30-8.00.

fluturi in stomac..de adolescent.

da daca e chiar atat ed serios..de ce nu fuge la ea..de ce va vrea pe voi?