Jump to content
Forum Roportal
Sign in to follow this  
Nemesis11

Il iubesc ca pe un frate

Rate this topic

Recommended Posts

Buna!Sunt noua pe acest forum,desi am citit multe lucruri pe el ca vizitator.

As vrea sa vorbesc despre relatia mea .Am 19 ani in prezent,iar el 28.Sunt de 3 ani cu un baiat.La inceput nu aveam niciunul bani,m-am mutat dupa 2 zile la el,locuiam intr-un orasel mic.As putea spune ca l-am iubit de la inceput,dar nu ca am fost indragostita de el.L-am iubit ca pe un prieten foarte bun,ne intelegem foarte bine,avem aceleasi pasiuni,acelas umor,etc.Dupa un an jumate de relatie,m-a parasit pentru o tipa care ii putea oferi un viitor.S-a mutat in alt oras mai mare X ,eu mi-am facut de cap ,consumand heroina si culcandu-ma cu mai multi barbati.Ne-am impacat dupa vreo jumate de an,el m-a ajutat sa ma las de droguri ,de anturaj ,de tot.M-am mutat in orasul mai mare X,si am inceput sa muncesc si sa-mi termin liceul in acest oras.Am inceput sa castig foarte multi bani,iar el salariul minim,asta fiind o problema,deoarece il simteam cum devine tot mai mic .Eu am hotarat ca ar trebui sa ne mutam in alt oras mare Y,pentru a ne face prieteni,pentru a simti ca traiesc,pentru a-si gasi o slujba mai buna,etc.Ne-am mutat in orasul Y de jumate de an.Pana acum,nu s-a angajat deloc,deci eu platesc absolut tot.

Problema mea de fapt este ca vreau sa simt ca am 19 ani,ca traiesc,ca am prieteni,ca pot iesi in oras cand vreau si cu cine vreau.(este si foarte gelos).Il iubesc enorm ,dar ca pe un frate,nu simt niciun fluture in stomac,nicio pasiune...nimic!I-am spus de nenumarate ori ca nu-l mai iubesc ca pe un iubit si el mereu mi-a spus ca pasiunea va reveni,desi ca sa fiu sincera cu mine,eu nu am simtit niciodata nicio pasiune.Timpul trece,si imi este din ce in ce mai greu sa ma despart de el.In primul rand pentru ca ar trebui sa se intoarca in orasul nostru de unde ne-am nascut si ca poate s-ar plafona si mai mult,deoarece nu ar avea bani sa mai stea aici sa se descurce.In al doilea rand pentru ca el ma iubeste enorm si probabil ar claca daca m-as desparti de el.

Imi doresc sa ma despart de el,dar cum te desparti de un frate?El stie ce simt,dar tot spune ca va fi bine,si ca PASIUNEA va reveni si ca ce avem noi e mai important.

Nu ne certam,nu ne batem...nimic.Totul e perfect!Atat de perfect incat nu e bine.

Sfaturi?imi cer scuze ca e cam lung postul meu.Sper sa aveti rabdare sa-l cititi

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sfaturi ?

 

"De ce sa'ti fie bine, cand poate sa'ti fie rau" ?!

 

Cam asa as traduce motto'ul tau de viata .

Edited by Ravl

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ai doua variante:

1. stai cu el pina se pune pe picioare(am in vedere serviciu), asta daca te simti indatorata pentru ajutorul lui.

2. Va despartiti si treaba lui cu viata lui, ca nu-i un copil si ar trebui sa poata sa-si poarte de grija singur.

Daca intre voi pasiune n-a fost deloc, n-are de unde sa apara. Va fi doar iubire, obisnuinta si poate respect. Acum nu prea inteleg de ce ai sta cu el daca nu ai fost indragostita niciodata. De ce te-ai mutat la el, de ce te-ai dus in alt oras cu el? De ce nu si-a luat serviciu pina acum, ca ma gindesc ca in jumate de an, gasea el ceva, macar si cu salariu mic, dat tot gasea. Ce face el toata ziua, daca nu lucreaza? Poate se simte singur (adica se plictiseste sa stea singurel toata ziua) si cind vii tu de la servici si vrei iar sa-l lasi singur pentru a merge in oras nu mai vrea sa-ti dea voie?

Share this post


Link to post
Share on other sites

O, doamne, not again. Ce sfaturi vrei tu ? N-am ce. E o relatie nesanatoasa asta a voastra la cum gandesti tu. Sper sa gasesti unul sau mai multi care sa iti dea, si sa iti dea multa. Altceva ce sa iti zic ? Mai zi tu ceva.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Buna!Sunt noua pe acest forum,desi am citit multe lucruri pe el ca vizitator.

 

Sfaturi?imi cer scuze ca e cam lung postul meu.Sper sa aveti rabdare sa-l cititi

 

 

First of all...esti foarte matura si coerenta in gandire si in exprimare pentru varsta ta... Stiu ca unii ma vor contrazice, si vor spune ca problemele tale vin din imaturitate emotionala...dar parerea mea este ca esti o femeie matura...dar cumva...fara experienta...

 

Nu o sa ti dau sfaturi, doar o sa ti povestesc despre o relatie a mea.

 

Acum...12 ani cred, am cunoscut la o petrecere un baiat....am clicat instantaneu, a doua zi dupa ce ne am cunoscut, am mers la munte cu niste prieteni...acolo am facut dragoste, si ne am dat seama oarecum ca la capitolul asta lucrurile nu vor sta prea bine intre noi...dar pentru ca ne placeam atat de mult, la intoarcerea in bucuresti, am coborat din masina prietenilor, am pus valizele jos, ne am uitat unul la latul si am spus: eu nu vreau acasa, tu? Nici eu...am sunta o prietena care avea o garsoniera libera si am intrebat o cit vrea chirie si ne am mutat impreuna in ziua aia....

 

N am simtit nici un fluturas in stomac niciodata, dar cu omul asta langa mine ma simteam perfect. Eram extrem de compatibili in multe privinte, ne placea sa stam de vorba unul cu altul si faceam asta ore in sir, am avut impreuna o viata extraordinar de frumoasa... ne certam, e drept, pentru ca era o persoana extrem de rasfatata si suferea de genul ala de despotism de care sufera copii rasftatati... dar in rest toate erau foarte frumoase....am trait cu el 7 ani extraordinar de frumosi, au fost perioade in care am avut eu salariu si el nu, perioade in care el castiga extraordinar de bine si eu stateam acasa, perioade in care, desi eu aveam tot ce mi puteam dori, mergeam in strainatate sa lucrez pe timp de vara, ca sa am banii mei, sa nu ma simt un parazit....sex, daca faceam de sarbatorile legale, era bine, dar asta nu ne deranja, pentru ca ne era foarte bine asa?

 

Ce sa ti spun? ca l am parasit de 2 ori de dragul fluturilor in stomac? Pentru brabati care nu faceau 2 bani in comparatie cu el? Ca nu m am mai impacat cu el a 2a oara pentru ca refuza sa se maturizeze si vroiam o familie, un copil, si el nu vroia lucrurile astea, si chiar daca le as fi impus asupra lui, nu ar fi facut fata, nu s ar fi descurcat? Ca fara mine i a fost si ii va fi foarte greu, ca nimeni altcineva nu se descurca cu el, ca am aflat ca are probleme psihice si face tratament, ca dupa el au trecut foaaaarte multi ani pana sa pot spune din nou ca sunt fericita langa cineva?

 

De aici, ce concluzii sa tragi tu?

 

1. fuck the butterflies...thy are not big deal

2. sa te intelegi bine cu cineva e foarte rar si foarte pretios si ma bucur ca ai asta la inceputul vietii, si ca nu esti nevoita sa cauti asta in zadar multi ani...dar pentru ca ai avut asta de la prima relatie, tie ti se pare asta normal, si nu stii ca de fapt e foarte rar...pentru ca e rar, ai fost norocoasa tu ca ai gasit asa din prima

3. faptul ca a reusit sa ta faca sa te lasi de droguri insemana ca are foarte multa putere asupra ta...insemana ca ai incredere in el, il asculti, pentru ca pot sa ti spuna 1000 de oameni sa te lasi de droguri, dar daca omul asta a reusit asta cu tine, asta spune mult despre voi, despre conexiunea care exista intre voi...

Edited by another_kind

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

×