Adrian Paunescu

manonthemoon a scris:

Clasificarea ta mi se pare de o precizie colosala. Pesemne exista un artometru ?

De fapt tu faci referire la kitsch care intimplator tine de subcultura, avind radacini comune cu punk , dada si suprarealism, arta naiva, ele insele curente bine definite. Toate astea vrem-nu vrem au trecut de toate filtrele suplimentare.

Un bun exemplu este Henri Rousseau le Douanier. Criticii dispar , opera continua sa existe si sa se defineasca numai in raport cu privitorul , cititorul, ascultatorul, consumatorul.

Este o judecata personala, dar intamplator ea corespunde cu cele formulate si de critici literari. Paunescu a fost un poet foarte inegal si a turnat zeci de poezii perfect versificate, dar mediocre altminteri.

Nu prea vad legatura intre kitsch si suprarealism, dar vad ca recunosti ca trebuie sa existe si filtrele suplimentare, nu doar gustul unui consumator cultural. Acele filtre trebuie sa functioneze si cand citesti o poezie a lui paunesc.

Rousseau Vamesul mi se pare un exemplu gresit. La zece ani dupa moartea sa, criticii deja il considerau

un pictor important si valorile pe care el le exprimase prin pictura (simplificarea perspectivei si expresiei, naivitatea tusei etc), erau recunoscute. Daca tu ii admiri picturile azi este pentru ca un critic sau mai multi i-au inteles si observat valoarea (chiar daca dupa ce a murit), l-a adaugat printre cei care au contat la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20. Daca nu-l gaseai in albume si pe net nu stai de el.

Pentru Adrian Paunescu

Ce iei din viata?

Ce iei din viata asta

Cand tu pleci?

Ce iei, ce duci

Acolo unde ai sa locuiesti

In veci?

Nimic din tot ce ai

Sau ce-ai facut.

Si nu mai scoti

Nici un cuvant

lynxul_negru a scris:

Este o judecata personala, dar intamplator ea corespunde cu cele formulate si de critici literari. Paunescu a fost un poet foarte inegal si a turnat zeci de poezii perfect versificate, dar mediocre altminteri.

Nu prea vad legatura intre kitsch si suprarealism, dar vad ca recunosti ca trebuie sa existe si filtrele suplimentare, nu doar gustul unui consumator cultural. Acele filtre trebuie sa functioneze si cand citesti o poezie a lui paunesc.

Rousseau Vamesul mi se pare un exemplu gresit. La zece ani dupa moartea sa, criticii deja il considerau

un pictor important si valorile pe care el le exprimase prin pictura (simplificarea perspectivei si expresiei, naivitatea tusei etc), erau recunoscute. Daca tu ii admiri picturile azi este pentru ca un critic sau mai multi i-au inteles si observat valoarea (chiar daca dupa ce a murit), l-a adaugat printre cei care au contat la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20. Daca nu-l gaseai in albume si pe net nu stai de el.

Gresit. Daca l-as fi vazut si mi-ar fi placut as fi stiut. Tot bla-bla-ul cu simplificarea perspectivei si expresiei nu este altceva decit incercarea de a creea o justificare intelectualista a faptului ca oamenilor le placea naivitatea lipsita de inhibitii cu care umplea pinzele.

As continua cu placere dezbaterea insa sintem deja mult prea mult off.

manonthemoon a scris:

Gresit. Daca l-as fi vazut si mi-ar fi placut as fi stiut. Tot bla-bla-ul cu simplificarea perspectivei si expresiei nu este altceva decit incercarea de a creea o justificare intelectualista a faptului ca oamenilor le placea naivitatea lipsita de inhibitii cu care umplea pinzele.

As continua cu placere dezbaterea insa sintem deja mult prea mult off.

Nu suntem off-topic. Dezbatem un mecanism care functioneaza si in cazul lui Paunescu.

Te faci ca nu intelegi ceva: nu ti-ar fi placut Rousseau Vamesul fiindca nu l-ai vazut. Daca nu apareau niste critici care sa-l treaca printre valorile care merita retinute, tu nu l-ai fi intalnit si vazut in veci. Asa ca perceptia ta de acum vine in urma unei selectii critice existente. Tu nu vezi un tablou pictat acum, ci unul analizat de altii. Tie poate sa iti placa sa nu. Dar deja exista o selectie.

La fel va aparea si in cazul lui Paunescu o selectie. In 20 - 25 de ani o sa-l vedem intr-o alta perspectiva, care nu va tine cont de multele sale versificari abile, dar mediocre. Chiar si in prezent el este comparat cu poetii din perioada in care a trait el, cu concluziile de rigoare.

Dragi forumisti, Diela a postat un link catre un alt topic unde eu deja mi-am mutat discutia. Voi de ce nu veniti acolo?

Mă g

lynxul_negru a scris:

Nu suntem off-topic. Dezbatem un mecanism care functioneaza si in cazul lui Paunescu.

Te faci ca nu intelegi ceva: nu ti-ar fi placut Rousseau Vamesul fiindca nu l-ai vazut. Daca nu apareau niste critici care sa-l treaca printre valorile care merita retinute, tu nu l-ai fi intalnit si vazut in veci. Asa ca perceptia ta de acum vine in urma unei selectii critice existente. Tu nu vezi un tablou pictat acum, ci unul analizat de altii. Tie poate sa iti placa sa nu. Dar deja exista o selectie.

La fel va aparea si in cazul lui Paunescu o selectie. In 20 - 25 de ani o sa-l vedem intr-o alta perspectiva, care nu va tine cont de multele sale versificari abile, dar mediocre. Chiar si in prezent el este comparat cu poetii din perioada in care a trait el, cu concluziile de rigoare.

Exista un aspect care cred ca te incurca . Hai sa facem abstractie de decalajul temporal. Sa presupunem ca dragul Rousseau ne este contemporan si tocmai a deschis o expozitie. Ma duc , vad, imi place, retin . Alte 2 milioane de oameni fac la fel. Vin si criticii care vazind betia cromatica :flowers: , uluiti se intreaba ce anume anima masele. Raspuns : simplificarea perspectivei si expresiei. Bullshit ! Verdict: e un lucru bun, continuati sa vizionati. :huggles:

Opera se defineste si confirma in timp numai in raport cu "consumatorul" . Ma refer la conceptul autentic si nu la "industria" achizitiilor.

Poetul Adrian Paunescu reprezinta pentru cultura romana mai mult decat oricare altul.

Eminescu,Arghezi,Bacovia,Nichita si poate multi altii, au fost mai geniali,tipul de geniu universal. Poetul Adrian Paunescu este un geniu uman. "Este" , pentru ca Adrian Paunescu poetul ,a intrat in nemurire, in ciuda tuturor scuipatilor sloboziti inconstient in sus ,catre memoria unui Titan.

Nu am fost niciodata de acord cu politicianul Adrian Paunescu . Ma inchin insa in memoria omului politic ,care a avut taria sa rosteasca spasit ,de la inaltimea egou-lui sau trufas :

"De ce ma injurati pe mine,cel care am crezut .Injurati-i pe cei care nu au crezut si au facut ."

Paunescu omul ,a facut mai mult bine pe acest pamant ,decat noi toti cei care am scris aici , la un loc!

Mai cercetati,intrebati-i pe cei care datoreaza enorm lui Adrian Paunescu.Lista este la fel de enorm de lunga.

Cat despre raul real sau doar presupus ,a umbri memoria OMULUI Paunescu ,sa nu uitam ca a fost totusi un OM.

Intrebati-va rogu-va ,ce ati fi facut domniile voastre in locul lui Adrian Paunescu.Cu siguranta nu mai mult bine, nici mai putin rau si nimic genial.

Dupa care tineti un moment de reculegere.

Ultima creatie a poetului, de pe patul de suferinta , inainte sa intre in coma fara intoarcere:

"De la un cardiac, cordial"

"De-aicea, de pe patul de spital / Pe care ma gasesc de vreme lunga,

Consider ca e-un gest profund moral / Cuvantul meu la voi sa mai ajunga.

Ma monitorizeaza paznici minimi / Din maxima profesorului grija,

In jurul obositei mele inimi / Sa nu ma mai ajunga nicio schija.

Aud o ambulanta revenind / Cu cine stie ce bolnav aicea,

Alarma mi se pare un colind / Cu care se trateaza cicatricea.

Purtati-va de grija, fratii mei / Paziti-va si inima, si gandul,

De nu doriti sa vina anii grei / Spitalul de Urgenta implorandu-l.

Eu va salut de-a dreptul cordial / De-a dreptul cardiac, precum se stie,

Recunoscand ca patul de spital / Nu-i o alarma, ci o garantie.

Va vad pe toti mai buni si mai umani / Eu insumi sunt mai omenos in toate,

Da-mi, Doamne, viata, inca niste ani / Si tarii mele minima dreptate!".

Pacat...bun poet...o parte dintre poeziile sale m-au atins la inima...chiar acum o lacrima tipa,da nu-i dau drumu...