dark_light a scris:si uita-te mai sus, la ce ai scris. faci acelasi lucru. pe de o parte afirmi ca prin pocainta si jertfa lui Isus individul devine drept, dupa care spui - ata ete, a gresit, nu mai repara, il judeca Dumnezeu ca pe unul rau. dar daca era vorba despre unul care a crezut in Isus, care s-a pocait, dar care in secunda mortii a comis un pacat? nu stiu...l-a injurat pe doctor ca are stetoscopul rece, sau a poftit la o asistenta cu nuri - aste sunt totusi pacate, nu?
Acceptarea jertfei Fiului lui Dumnezeu, inseamna pe langa schimbarea modului de gandire respectiv a stilului de viata, si cererea iertarii lui Dumnezeu in numele acestei jertfe. Pe care cerere o faci doar prin rugaciune, adica vorbind prin propria-ti gura cu Dumnezeu. Daca ultimul lucru pe care-l face un om in viata sa este un pacat, ca si cele enumerate de tine mai sus, atunci CRED EU ca un astfel de om ajunge cu haina murdara la judecata. Si desi a exersat, nu a biruit! Si din pacate un astfel de om, va pimi ca sentinta moartea.
De aceea in viata asta pe care Dumnezeu ne-a dat-o aici si acum, trebuie sa ne nevoim a intra pe poarta ingusta si de a taia din radacina orice inclinatie spre pacat. Daca nu reusim sa biruim, adica sa ne supunem vointei si mintii, prin prisma poruncilor lui Dumnezeu, toate actiunile noastre, atunci evident suntem "caldicei", si exista realul si marele risc de a comite acel pacat in ultimul moment, pacat care ne va separa de Dumnezeu pe veci nemaiavand timp sa folosim jertfa Fiului ca "detergent".
Viata trebuie sa fie schimbata real in bine, urmand poruncile lui Dumnezeu, pentru ca acel porumbel(pacatul de care vorbeai tu) sa nu ne iasa din gura in ultimul moment. Exemplul oamenilor de azi este evident Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu, care chinuit si batjocorit PE NEDREPT, a scos pe gura nu un porumbel ci o rugaciune de mijlocire:"...Tata, iarta-i caci nu stiu ce fac!". De asemenea, Stefan urmasul lui Isus, in momentul uciderii sale tot PE NEDREPT, a scos pe gura nu un porumbel, ci o rugaciune de iertare:"Doamne, nu le tine in seama pacatul acesta!". De asta TREBUIE formarea caracterului propriu prin exercitiu si biruinta in ceea ce exersam, pentru ca in clipa INCERCARII noastre(care poate veni chiar si in ultima secunda de viata!), sa nu fim in situatia disperata de a fi gasit tot usori in balanta si cu hainele murdare, nemaiavand timp pentru a le spala! 
fandreea a scris:de crezut in Dumnezeu credeam de cand ma stiu, dar traiam in ignoranta.
1.Cum spui tu ca se manifesta credinta?
2.In ce mod se manifesta ignoranta?
chiar asa??!!