Început de Jassmynne, Vin 13 aug 2010 · 476 răspunsuri · 47.850 vizualizări
Suflet pereche? cati ani ai? mai crezi in asa porcarii, doamne fereste.
Cica nu ai inteles pana acum ce zic unii ca nu poti trai fara cineva, pai la tine e la fel si cu sotul tau, doar ai o teama patologica sa traiesti singura nu? asa ai scris.
Cred ca doar vrei sa-ti gasesti scuze pentru comportament, degeaba.
Cati nu fac asa cand se indragostesc, mai se cred si puternici cica, dada...
amicul_tau a scris:iar ajungem la bad guy?
Cristi82 unde esti?
Pe mine nu ma cheama nimeni :D
Jassmyne nu ti-ai dori sa anulezi aceasta dependenta?
Jassmynne a scris:Da, sunt dependenta, obsedata si intoxicata de celalalt. E trist si grav dar ... nici unul nu am dorit sa se intample asta.Mai mult decat atat, daca ar exista masina de sters creierul, care ar putea sa-mi inlature la comanda toate amintirile legate de el, as apela la procedura fara sa ezit. Stiu ca timpul vindeca ... timpul meu insa curge acum intr-o alta dimensiune, in care fiecare secunda in care nu sunt cu el are 6549877 ani.
Multumesc pentru opinie.
Incearca sa folosesti autosugestia. Din ianuarie 2010, relatia voastra nu se poate considera consumata. Poate contribuie si asta la intensitatea sentimentelor.
Amintirile sunt frumoase. Lasa-le, chiar daca frumosul acela din trecut, in prezent, aduce durere.
Se zice ca experienta fericirii este mult mai dureroasa decat cea a nefericirii.
DidaJames a scris:deci esti constienta ca ai gresit, ca sa nu spun direct...ca ai pacatuit din toate punctele de vedere.tu cauti, pretinzi justificari pentru mizeriile tale. o fi iubire, nu te poate contrazice careva.
dar macar fii corecta fata de sotu tau si lasa-l sa decida singur daca mai continua relatia cu tine sau nu.
stii, vorbesc in deplina cunostinta de cauza. diferenta e ca io n-am trecut la fapte.
nu cumva in biserica la voi se presupune ca exista lideri, consilieri spirituali, care sa rezolve asemenea situatii? sau e plecati la mare, sa vada gagicile topless?
Bine-nteles ca sunt constienta ca am gresit, dar nu cred ca as putea proceda altfel, chiar stiind tot ce ar urma. Cum spuneam intr-un post anterior, e nevoie de o anumita profunzime spirituala pentru a intelege unele stari de spirit ...
Nu caut si nu pretind justificari, caut parerea unor oameni suficient de detasati de problema (adica nu ma cunosc si probabil nici nu ma vor cunoaste vreodata) sa-mi ofere una obiectiva. In caz ca nu e evident, nu am cu cine altcineva sa discut.
Cum spuneam, sotul meu este pe deplin la curent cu ce se intampla. Decizia lui a fost sa ramana ... deocamdata.
Situatia la biserica este putin delicata, nu stiu daca iti dai seama ca in general persoanele in situatia mea sunt excomunicate.
Dar el de ce nu vrea s-o lase?
Lucast a scris:Incearca sa folosesti autosugestia. Din ianuarie 2010, relatia voastra nu se poate considera consumata. Poate contribuie si asta la intensitatea sentimentelor.Amintirile sunt frumoase. Lasa-le, chiar daca frumosul acela din trecut, in prezent, aduce durere.
Se zice ca experienta fericirii este mult mai dureroasa decat cea a nefericirii.
Da, cred ca ceea ce ma doare cel mai tare in acest moment este lipsa unei sanse impreuna ... si imposibilitatea de a accepta viitorul separat. Nu stiu exact ce simte el, pentru ca nu s-a exprimat clar in acest sens, dar cred ca daca era totul in mintea mea nu ajungeam atat de departe cu imaginatia ... nu mi-am imaginat niciodata cu atata claritate cum ar arata viitorul cu cineva. Noaptea mi-am petrecut-o facand dragoste cu el ... noaptea dinainte la cumparaturi ... vestea buna este ca a mai trecut o zi si sunt inca aici . Nu stiu multe despre nefericire, nu prea am avut parte in viata, insa stiu ca aceasta stare de acum ma arunca in cea mai neagra disperare, frustrare si depresie, atat de rea incat nu credeam ca exista asa ceva. Poate ca sunt lucruri mai grave pe lume ... daca sunt, as vrea sa le stiu. Fac orice sa mi-l alung din minte. Daca pot sa ajut cu ceva vreo cauza nobila, spuneti-mi.
Carcotasilor le spun ca nu stiu ce vorbesc ... sa-i vad reactionand in situatia similara si dupa aia mai vorbim.
Va multumesc tuturor pentru inca o zi.
Noapte buna.
Cand te mananca, te mananca. E atat de simplu.
Jassmynne a scris:Poate ca sunt lucruri mai grave pe lume ... daca sunt, as vrea sa le stiu. Fac orice sa mi-l alung din minte. Daca pot sa ajut cu ceva vreo cauza nobila, spuneti-mi.Carcotasilor le spun ca nu stiu ce vorbesc ... sa-i vad reactionand in situatia similara si dupa aia mai vorbim.
Va multumesc tuturor pentru inca o zi.
Noapte buna.
Da, exista lucruri mai grave. Stii cum e sa-ti moara un copil? Sau sa fie foarte bolnav si tu sa nu-l poti ajuta? Sau sa ai o situatie materiala care sa nu-ti permita sa pui mare lucru pe masa sa dai la copii? Necazurile astea din indragosteala sunt nimicuri pe langa alte grave probleme ce pot exista in viata. Ai copii?
Nu trebuie sa treci prin asa ceva sa intelegi ce stari ai. Doar ca totul e acum dulce din cauza faptului ca e interzis. Daca el ar fi liber si tu la fel, dupa ce s-ar consuma putin dragostea dintre voi, poate ca intr-un trai comun lucrurile nu ar mai fi atat de placute si roz.
Nu inteleg de ce repeti intruna ca vrei sa ti se stearga amintirile cu el, sa-l uiti, sa ti-l alungi din minte.
Realizezi ca asa ceva e imposibil, deocamdata, daca tu il vezi ca pe sufletul tau pereche.
Insa.. chiar sa-l uiti..asta iti va aduce inapoi dragostea pentru sotul tau? Sau va va repara relatia, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat?
Sotul tau e si el penticostal?
Probabil sta in continuare cu tine pentru ca un scandal v-ar alunga din biserica.
Si? Oricum relatia cu Dumnezeu e compromisa. Care-i problema?
Tu te rogi? Faci ceva in sensul asta?
sfatul meu pt doamna maritata care are amant e sa si-o traga pe unde poate( si cu ala de acasa si cu amantul )pt ca viata-i scurta si-i pacat sa se duca cu smecheria nefolosita corespunzator in rai!