"Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.."
In primul rand ca avem de-a face nu cu o sentinta finala a intentiilor bune, ci un tranzit. E un drum care duca la sfarsire, absorbtie totala, dar asta nu inlatura inca puterea de "mantuire" care conform oricaror credinte din istoria religiilor este scopul suprem al omului. Dar nu asta intereseaza, ci faptul ca intentiile bune sunt un instrument eficace pentru acest drum, facand posibila totodata si acea "ispasire".
Ce este intentia? O actiune premeditata si nefinalizata. Ce este intentia buna? Faptul ca binele inca nu s-a consumat in finalitatea acesteia, suspendand-o definitiv, ceea ce presupune ca intentiile sunt rele sau bune. Faptul ca eu mut un obiect inainte poate fi strict rau sau bine pentru un alt corespondent. Aici discutand strict existentialist. Prin urmare, ceea ce intelepciunea populara incearca sa ne invete este ca daca nu ai de gand sa faci ceva pana la capat (unde se intrevede binele, chiar daca pe parcurs faci si alte compromisuri), atunci renunta inainte de a intentiona sa o faci.
Intrebati-l pe Humpty Dumpty de egroceva. De ce te-ai inscris pe forumul roportal? Intentionam sa imi confrunt ideile subiective despre lume si idei cu alti indivizi printr-un limbaj academic si elocvent, fara atacuri la persoana. Din nefericire, intentia sa l-a lasat pe un drum care are sa ii mai asigure o gaura in plus cand ajunge la destinatie. Ca am auzit eu ca diavolul asta e cam nesatul cu astia plini de ei.