Banii aduc fericirea?

Am fost recent

harald a scris:

Reformulare: fericirea e sinonima cu satisfactia spirituala, nu cu confortul. Confortul se poate cumpara cu bani, satisfactia spirituala nu.

Am scris despre confort în sensul de confort general, care e alcătuit din confort material şi confort spiritual.

Definiţia psihologică, cea care mie îmi place cel mai mult, este că interesul reprezintă urmărirea confortului material şi spiritual al omului. Prima dată trebuie asigurat confortul material, iar apoi, vine cel spiritual. De asta cele mai mari universităţi ale lumii sunt în S.U.A., pentru că ei asta fac. De exemplu Universitatea Harvard, a avut pentru anul 2011 o mişcare de capital pentru investiţii, de...32 de miliarde de dolari ! Să îşi tot asigure omul (studentul) un confort spiritual în astfel de condiţii !

harald a scris:

Totusi, nu are sens sa reinventam acum piramida lui Maslow, ea exista deja: mai intai trebuie sa-ti satisfaci nevoile primare (la modul cel mai concret, daca ti-e sete, te duci si bei apa inainte de a continua sa scrii pe forum ). Abia apoi iti trebuie bani, pentru a avea siguranta (nivelul II) ca iti vei putea satisface nevoile primare si in zilele si saptamanile urmatoare. Daca ai destui bani pentru ca nivelul II sa nu fie pus in pericol, te poti ocupa si de nivelul III, unde nu e nevoie de bani in sine. Dar daca nu-i ai, retrogradezi la nivelul II, de aceea trebuie sa-i ai. Si abia dupa aceea vine nivelul IV, unde obtii si satisfactiile spirituale, deci fericirea. Deci banii sunt doar un fel de garantie (necesara, dar nu suficienta) ca vei putea trece de nivelul II, urmand ca fericirea s-o gasesti la nivelul IV. Cam asta-i.

E adevărat ce ai scris mai sus, însă, folosind principiul acţiunii minime, sintetizez şi spun că: "banii mă fac fericit !" :P

lupini a scris:

Am scris despre confort în sensul de confort general, care e alcătuit din confort material şi confort spiritual.

Definiţia psihologică, cea care mie îmi place cel mai mult, este că interesul reprezintă urmărirea confortului material şi spiritual al omului.

E o viziune prea simplista. Daca e sa ne referim la analogia lui Freud, aceea cu persoana compusa din cal, calaret si constiinta calaretului, viziunea prezentata de tine ignora constiinta calaretului, desi tocmai ea (constiinta) are nevoie de satisfactii spirituale, nu calul si nici calaretul.

Satisfactia spirituala si satisfactia psihica nu sunt acelasi lucru, iar eu as vedea confortul spiritual de care vorbesti tu drept o stare de multumire care ignora distinctia intre cele doua. De exemplu, un alcoolic obtine satisfactie psihica atunci cand isi bate nevasta sau atunci cand ii da vecinului cu toporul in cap, dar asta nu e satisfactie spirituala, ci doar psihica. Si se obtine numai cand constiinta calaretului e absenta, datorita alcoolului.

Eu tocmai asta pretind, ca fericirea este perceputa numai la nivel de constiinta, nu poti spune ca un caine e fericit fiindca i-ai aruncat o bucata de carne si nici calul nu resimte fericire la vederea traistei cu ovaz. Si cainele si calul pot manifesta bucurie, dar nu fericire, in situatiile de mai sus. La fel e si la oameni, farfuria cu mancare de azi sau banii pentru farfuria cu mancare de maine nu inseamna fericire.

As nuanta spunand ca prezenta banilor in numar suficient iti asigura timpul necesar pentru o mai buna dezvoltare personala.

Paradoxul este ca banii iti consuma mai mult timp din viata (alergatul dupa ei) cu cat ai mai putini. Preocuparea pentru a ii obtine (pentru strictul necesar)iti umbreste puterea de concentrare in alte domenii si iti lasa mai putin timp pentru citit, meditatie samd.

De asta vedem ca multi ganditori care au ramas in istorie au provenit in general din familii cu o stare buna, si asta nu pentru ca altii nu ar fi avut mai mult potential ci pentru ca nu aveau timp, nu aveau acces la educatie etc.

Referitor la o remarca, aceea ca [e topic s-a raspuns la alte intrebari decat titulul topicului. Asa e .

Strict la chestiune,daca banii aduc fericirea (ei in sine,fara a lua in considerare alti factori), din punctul meu de vedere, clar ca nu.

Diela a scris:

am stat la băştinaşi, să zic aşa, şi am povestit mai mult cu ei. Şi am remarcat clar faptul că arată mai calmi şi mai relaxaţi, comparativ cu românii posaci şi stresaţi de ziua de mâine.

Poate ai stat la localnici, nu la "bastinasi" :P . Stiu ca e cam subtila diferenta, dar exista :D

Aici apare un aspect interesant. Pe de-o parte, nemtii sunt evident mai relaxati decat romanii, pentru ca au siguranta materiala rezolvata, deci se pot ocupa de nivelul III, atat timp cat banii le garanteaza ca nu vor fi retrogradati la nivelul II. Dar englezii sunt mult mai relaxati decat nemtii, desi au mai putini bani. Deci mai exista o diferenta, care provine din educatie, din traditie. Iar la capitolul asta, romanii sunt plini de incrancenare, chiar si atunci cand au bani. Adica o parte dintre manifestarile oamenilor sunt de fapt copiate de la generatiile precedente, care traiau in alte conditii.

Nemtii sunt astazi relaxati, dar in urma cu doua generatii au fost la nivelul la care mancau coaja de copac (1945-1948) de aceea nu se pot bucura pe de-a-ntregul de banii lor, desi au de doua ori mai multi bani decat englezii. Romanii sunt mult mai incrancenati pentru ca unii dintre ei sunt chiar cei care se inghesuiau la cozi, in urma cu 25-30 de ani, iar altii sunt copiii acelora, care au preluat inconstient incrancenarea parintilor. La capitolul asta, merita sa vezi in ce hal se inghesuie si se cearta pensionarii la CEC, acolo sunt selectati exact cei care se inghesuiau la cozi. In schimb, englezii n-au trecut prin astfel de lucruri nici acum 30 de ani, ca romanii, nici acum 60 de ani, ca nemtii. De aceea sunt cei mai relaxati, cu toate ca au mai putini bani decat nemtii.

Finnian a scris:

As nuanta spunand ca prezenta banilor in numar suficient iti asigura timpul necesar pentru o mai buna dezvoltare personala.

Absolut de-acord :flowers: , asta este un alt mod de a formula exact ceea ce sustineam si eu. Simplul fapt ca scrii "prezenta banilor [...] asigura" face referire exact la nivelul II, in vreme ce dezvoltarea personala e dincolo de acesta, la nivelele urmatoare.

harald a scris:

Satisfactia spirituala si satisfactia psihica nu sunt acelasi lucru, iar eu as vedea confortul spiritual de care vorbesti tu drept o stare de multumire care ignora distinctia intre cele doua. De exemplu, un alcoolic obtine satisfactie psihica atunci cand isi bate nevasta sau atunci cand ii da vecinului cu toporul in cap, dar asta nu e satisfactie spirituala, ci doar psihica. Si se obtine numai cand constiinta calaretului e absenta, datorita alcoolului.

Nu ne depărtăm de Freud, şi ne uităm la cele spuse de el, în legătură cu alcoolicul care îşi bate nevasta, sau vecinul care dă cu toporul. Aceste acţiuni reprezintă refulări, adică inhibarea unor conflicte sau trăiri. Această inhibare e provocată de frica eului faţă de acele trăiri. Revenind la alcoolic şi la omul cu toporul, acele acte violente reprezintă manifestarea fricii, adică o defulare provocată de o substanţă, în cazul beţivului, sau o lipsă de înţelegere, în cazul "omului cu toporul". Aceste fapte nu reprezintă confort psihic, ci dimpotrivă, manifestări ale unor "frici" refulate. E la fel şi în cazul celor care au un vocabular obscen pe stradă.

Confortul psihic e în realitate o armonizare a faptelor şi trăirilor unui om, cu normele sociale.

harald a scris:

Eu tocmai asta pretind, ca fericirea este perceputa numai la nivel de constiinta, nu poti spune ca un caine e fericit fiindca i-ai aruncat o bucata de carne si nici calul nu resimte fericire la vederea traistei cu ovaz. Si cainele si calul pot manifesta bucurie, dar nu fericire, in situatiile de mai sus. La fel e si la oameni, farfuria cu mancare de azi sau banii pentru farfuria cu mancare de maine nu inseamna fericire.

Fericirea reprezintă o sumă de bucurii în cele mai multe cazuri. Un bun exemplu este sportul: suntem bucuroşi când "echipa noastră" câştigă etapa a 24-a, de exemplu, şi fericiţi când a câştigat ultima etapă, şi a luat titlul de campioană.

În general, diferenţa dintre fericire şi bucurie e dată de "nivelul de aşteptare" pe care un om îl are de la viaţă. O farfurie cu pizza va provoca reacţii diferite pentru un cerşetor de pe stradă, care nu prea are ce mânca, şi altceva pentru un om care mănâncă des pizza. Primul - cerşetorul - va fi fericit, iar al doilea, va fi "doar" bucuros. Însă, ca să fim în acord cu topicul, atât cerşetorul cât şi omul celălalt, ar fi fericiţi dacă un miliardar "pe patul morţii" i-ar trece în testamentul lui, lăsându-i fiecăruia câte un miliard de dolari.

harald a scris:

Poate ai stat la localnici, nu la "bastinasi" :P . Stiu ca e cam subtila diferenta, dar exista :D

Aici apare un aspect interesant. Pe de-o parte, nemtii sunt evident mai relaxati decat romanii, pentru ca au siguranta materiala rezolvata, deci se pot ocupa de nivelul III, atat timp cat banii le garanteaza ca nu vor fi retrogradati la nivelul II. Dar englezii sunt mult mai relaxati decat nemtii, desi au mai putini bani. Deci mai exista o diferenta, care provine din educatie, din traditie. Iar la capitolul asta, romanii sunt plini de incrancenare, chiar si atunci cand au bani. Adica o parte dintre manifestarile oamenilor sunt de fapt copiate de la generatiile precedente, care traiau in alte conditii.

Nemtii sunt astazi relaxati, dar in urma cu doua generatii au fost la nivelul la care mancau coaja de copac (1945-1948) de aceea nu se pot bucura pe de-a-ntregul de banii lor, desi au de doua ori mai multi bani decat englezii. Romanii sunt mult mai incrancenati pentru ca unii dintre ei sunt chiar cei care se inghesuiau la cozi, in urma cu 25-30 de ani, iar altii sunt copiii acelora, care au preluat inconstient incrancenarea parintilor. La capitolul asta, merita sa vezi in ce hal se inghesuie si se cearta pensionarii la CEC, acolo sunt selectati exact cei care se inghesuiau la cozi. In schimb, englezii n-au trecut prin astfel de lucruri nici acum 30 de ani, ca romanii, nici acum 60 de ani, ca nemtii. De aceea sunt cei mai relaxati, cu toate ca au mai putini bani decat nemtii.

Absolut de-acord :flowers: , asta este un alt mod de a formula exact ceea ce sustineam si eu. Simplul fapt ca scrii "prezenta banilor [...] asigura" face referire exact la nivelul II, in vreme ce dezvoltarea personala e dincolo de acesta, la nivelele urmatoare.

Pentru ca este inca viu acest subiect, ma incumet sa mai nuantez:

Romanii au devenit atitea concepte despre rolul banilor, pe cit de multe sint natiile adunate prin Romania.

Plecind inspre inapoi, de Romania, si luind ca punct de reper , sa zicem: "Ginditorul" din cultura Hamangia, cea mai veche cultura descoperita in Dobrogea,

poate credeti ca nu are legatura cu banii,....dar pentru mine are,...

Si apropo de filozof sau nebun,...un alt topic cu aceeasi insemnatate...

Am parerea ca , strabunii strabunilor nostrii s-au confruntat cu aceeasi dilema, dar cu conotatiile acelor vremuri.

Ps

Banii reprezinta o noua forma de sclavie.

Siluna a scris:

Banii reprezinta o noua forma de sclavie.

Nici pe departe: la bani se poate renunţa, dar la sclavie nu. Cine fugea de la stăp

lupini a scris:

Nici pe departe: la bani se poate renunţa, dar la sclavie nu. Cine fugea de la stăp

harald a scris:

Aici apare un aspect interesant. Pe de-o parte, nemtii sunt evident mai relaxati decat romanii, pentru ca au siguranta materiala rezolvata, deci se pot ocupa de nivelul III, atat timp cat banii le garanteaza ca nu vor fi retrogradati la nivelul II. Dar englezii sunt mult mai relaxati decat nemtii, desi au mai putini bani.

Cauza o fi apropierea de Greenwich :P

Cu c