Chiar daca nu dorim sa recunoastem, omul este intr-adevar foarte singur. (vezi Jurnalul lui L. Rebreanu) Pana la urma este vorba de ,,Cunoaste-te pe tine insuti". Citez din M. Sorescu, Iona: ,,Toti iti vor da dreptate, dar sa intre in mare dupa tine... nici unul (...) Pe omenire o doare-n fund de nenorocirea ta... (...) Ce? Cand erai cu femeia ta ai urlat ca esti fericit? Pe omenire o doare-n fund de fericirea ta". (vezi si Cosbuc, care e mai impacat cu sine: ,,Din codru rupi o ramurea/ Ce-i pasa codrului de ea? / Ce-i pasa lumii-ntregi de moartea mea?")
Dar avem nevoie de prieteni. Definitia lui ,,adevarat" o stim... atuci de unde atatia ... ,,neadevarati" - rezulta o problema de selectie.
Problema e alta. O stiti?

