Histrion a scris:
histrion, te-ai descrie ca un om pasional?
Problemele ascunse ale Madalinei Manole
Început de soogee, Vin 16 iul 2010 · 210 răspunsuri · 22.850 vizualizări
Kosmotro a scris:histrion, te-ai descrie ca un om pasional?
Cum e un om pasional? Care sint calitatile si defectele care indrituiesc un astfel de atribut?
Stiu ca incerc sa fiu un om rational. Imi propui un unghi nou de vedere , am nevoie de lamuriri.
Editat Mie 21 iul 2010 23:28
Histrion a scris:Cum e un om pasional? Care sint calitatile si defectele care indrituiesc un astfel de atribut?Stiu ca incerc sa fiu un om rational. Imi propui un unghi nou de vedere , am nevoie de lamuriri.
Sunt ferm convins ca esti rational, se vede din postarile tale ca ai o minte ingrijita, bine hranita.
Dar cum stai cu pasiunea in viata ta? Ai trait intens sau nu? Ai dorit asta dar ai fost franat? Ai avut pasiune in ceea ce faceai si simteai, dar ai pierdut-o pe parcurs? Sau ai fost mereu placid, tern, indiferent la orice? Sau aceasta pasiune exista inca, dar e blocata, ca un r
Kosmotro a scris:Sunt ferm convins ca esti rational, se vede din postarile tale ca ai o minte ingrijita, bine hranita.Dar cum stai cu pasiunea in viata ta? Ai trait intens sau nu? Ai dorit asta dar ai fost franat? Ai avut pasiune in ceea ce faceai si simteai, dar ai pierdut-o pe parcurs? Sau ai fost mereu placid, tern, indiferent la orice? Sau aceasta pasiune exista inca, dar e blocata, ca un r
Histrion a scris:Dupa ce ai trecut de mai multe ori pe linga moarte, dupa clipele despre care credeai ca o sa fie ultimele, dupa ce ai scapat cu viata din intilnirea cu glontul, cu bita, cu toporul
Aceste situatii sunt printre cele cu care putini romani se intalnesc. Pentru ca majoritatea evita situatiile in care toporul, glontul, bata iti pun viata in pericol. Cum se face ca tu nu le-ai evitat? Ai un comportament care cauta riscul? E vorba de o infruntare directa a mortii, care altfel ti se pare coplesitoare?
Kosmotro a scris:Aceste situatii sunt printre cele cu care putini romani se intalnesc. Pentru ca majoritatea evita situatiile in care toporul, glontul, bata iti pun viata in pericol. Cum se face ca tu nu le-ai evitat? Ai un comportament care cauta riscul? E vorba de o infruntare directa a mortii, care altfel ti se pare coplesitoare?
Niet. Lasa psihologia asta generalista deoparte! Nu invatasi ca fiecare caz e special? Vazusi poza mea? Ca sa ai tu si restul lumii de pe pamintul asta stiri la televizor, cineva trebuie musai sa fie acolo unde se "intimpla lucruri" si sa le filmeze. Ia zi matale cum eviti o banda de cazaci beti si paranoici cind faci stiri de razboi in Transnistria? Sau filmezi cum mujahedinii din Afganistan tricoteaza cu Kalajnikovul! . Sau cum faci ca "ortacii" care "plantau flori " in Bucuresti sa nu te considere un filon bogat de minereu cind tu esti cu o camera iar ei au primit ordinul clar "sa distruga pe toti cei care filmeaza sau fotografiaza"?( Citat din operele complete orale/stradale zise pe gura proprie de Gelu Voican Voiculescu). Si astea nu sint singurele momente de acest fel prin care meseria m-a facut sa trec. Poate nu am fost destul de clar in ce am spus inainte. Moartea nu e coplesitoare, dimpotriva. E linistitoare! Mai citeste odata atent si incearca sa pricepi mesajul anterior.
Histrion a scris:Nu invatasi ca fiecare caz e special?
Asa e, fiecare caz e special. Dar ma intreb de ce ai ales aceasta meserie, cand puteai sa alegi altele, mai putin riscante.
Sau de ce, dupa ce ai vazut cat e de riscant, ai continuat, in loc sa cauti ceva mai linistit.
In general, astfel de optiuni (pentru ca e alegerea ta, nu un dat fatalist) sunt bine tintite tocmai pentru ca ele comunica mesaje ascunse. Cui? Ce anume? De ce? Asta tu poti afla.
P.S. Si sa stii ca nu toti au nevoie ca tu sa-ti risti viata pentru ca ei sa-si satisfaca pofta de noutati dramatice la televizor.
De pilda, eu nu urmaresc stirile, am renuntat complet la tv.
P.S. 2 Unul din sensurile vietii este acela de a-ti dezvolta la maxim potentialitatile. Imaginea este aceea a unui copac cu multe ramuri bogate (talentele) pline de viata, pe care ajungi sa le cunosti si sa le cresti la deplina putere.
Tu ai reusit asta in acest moment sau esti pe drum inca?
Oneiros ,tu chiar niciodata nu te-ai gandit sa te sinucizi?te intreg din pura curiozitate,nu ironie.
Eu zic ca toti oameni,atunci cand se confrunta cu probleme grave in viata ajung sa se gandeasca si la chestia asta.
Kosmotro a scris:Asa e, fiecare caz e special. Dar ma intreb de ce ai ales aceasta meserie, cand puteai sa alegi altele, mai putin riscante.Sau de ce, dupa ce ai vazut cat e de riscant, ai continuat, in loc sa cauti ceva mai linistit.
In general, astfel de optiuni (pentru ca e alegerea ta, nu un dat fatalist) sunt bine tintite tocmai pentru ca ele comunica mesaje ascunse. Cui? Ce anume? De ce? Asta tu poti afla.
P.S. Si sa stii ca nu toti au nevoie ca tu sa-ti risti viata pentru ca ei sa-si satisfaca pofta de noutati dramatice la televizor.
De pilda, eu nu urmaresc stirile, am renuntat complet la tv.
P.S. 2 Unul din sensurile vietii este acela de a-ti dezvolta la maxim potentialitatile. Imaginea este aceea a unui copac cu multe ramuri bogate (talentele) pline de viata, pe care ajungi sa le cunosti si sa le cresti la deplina putere.
Tu ai reusit asta in acest moment sau esti pe drum inca?
Vad ca terbuie sa incepem cu sistemele de valori pe care ni le construim fiecare. Sistemele noastre de valori se pare ca nu coincid. Axiomele pe care sint construite par diferite. Din cite spui inteleg ca pentru tine morala crestina, de exemplu, are o valoare pozitiva, "e buna". Pentru mine, e negativa, e absolut "rea" in totalitatea preceptelor ei. . Iarasi vad ca pentru tine "dreptul la viata" include si "obligatia la viata" a individului uman. Dreptul meu la viata e un drept pe care sint liber sa mi-l exercit sau NU! Daca aleg sa renunt de buna voie la el, am dreptul sa o fac si nimeni nu ma poate impiedica. La fel cum pe tine nimeni nu te poate impiedica sa renunuti la dreptul de a te informa despre orice prin orice mijloace, inclusiv prin televiziune. Daca tu ai renuntat la acest drept, e doar treaba ta si a nimanui altuia.
Vad ca folosesti axiomatic "sensurile vietii" ca si cind ar fi un lucru real, demonstrabil si general acceptat. Pentru mine ideea ca "viata" are o multitudine de sensuri , ba prin extensie, chiar si scopuri!!!!! este o personificare , antropomorfizare,complet absurda. "Viata" in sine nu are nici sens nici scopuri. Genele au functiunea de a se autoreplica iar evolutia iti explica amanuntit cum si de ce de la prima celula s-a ajuns la ceea ce inseamna "viata" azi ca urmare a acesti insusiri. Asta e singurul "sens al vietii" pe care il stiu pina acum.
In sistemul meu de valori, meseria mea e foarte linistita si deloc riscanta. Odata ce moartea nu reprezinta un risc( adica ceva de temut, nu?) pentru mine, (pentruca orice om e muritor singura optiune adevarata pe care o are in materie e doar libertatea sa aleaga sau nu momentul mortii), restul "neplacerilor" (riscuri) au permanent o rezolvare rapida prin renuntarea voita la viata. Deci, despre ce riscuri de temut vorbim?.
Si iar se pare, daca nu gresesc, ca tu consideri actul sinuciderii ca fiind o exclusivitate a speciei umane. Sinuciderea exista in tot regnul animal, de la insecte pina la mamiferele superioare. Curios, nu, de ce sinuciderile din alte specii vi se par benefice si ecologice, iar sinuciderea la fel de naturala a oamenilor nu!!! Detaseaza-te!
burlan a scris:Oneiros ,tu chiar niciodata nu te-ai gandit sa te sinucizi?te intreg din pura curiozitate,nu ironie.Eu zic ca toti oameni,atunci cand se confrunta cu probleme grave in viata ajung sa se gandeasca si la chestia asta.
M-am gandit, evident. Sinuciderea este o optiune dintre multe altele. Uneori poate ramane singura optiune onorabila. Doar ca in cultura noastra, bazata pe mari compromisuri, este preferabil sa traiesti in comprimis, decat sa te sinucizi.