Andrei Vlinder a scris:
E ceva gresit in a-ti dori sa traiesti?!
Dar suntem materie vie, insa poate ca materia a creat constiinta (mai precis evolutia biologica) si nu invers. A aparut constiinta cand a avut pe ce suport fizic sa apara... :)
Nu, desigur ca nu e gresit. Dar daca tot traiesti, bine e sa traiesti si cu potential, nu ? Adica poti trai o viata si sa filozofezi teorii cum ca totul e intamplare si nesemnificativ, caz in care traiesti ca o leguma (daca se poate spune asa) pentru ca nu te mai intereseaza nimic, sau poti trai gandind un pic si cu "inima", pentru ca la marile intrebari, nu se poate raspunde facand uz doar de logica aia seaca, pe care o imbratiseaza materialistii reductionisti din lipsa de argumente. Adevaratii oameni de stiinta, cei de mana I niciodata nu au spus ca totul e masinarie, totul e determinat, etc. Ma refer la cei din secolul XX, ca cei de dinainte saracii nu aveau de unde sa stie. Astia de azi au de unde sa stie, dar tot pe placa veche au ramas.
Referitor la a doua, da, e mai usor sa gandesti ca tine. Dar, iarasi spun, nu sunt dovezi. Nu a vazut nimeni vreodata constiinta luand forma ca sa stie daca a fost creata de materie si atat. Posibil ca materia sa fie doar un mijloc prin care se manifesta constiinta. Asta ar explica si de ce constiinta dispare, aparent, atunci cand moare suportul fizic. Ca si cum vocea din difuzorul telefonului dispare cand se taie cablul. Dar si astea tot speculatii sunt. Pana la urma la ce s-ar fi organizat materia singura, ea fiind chioara, doar ca sa formeze constiinta ? Nu are nicio logica...ceva haotic nu se organizeaza de la sine... Si daca spui ca exista vreo lege superioara care face asta, e ca si cum ai admite ca aia e constiinta...Practic, oricum o dam, ramane mereu intentia la baza. Startul... Si nu conteaza cum o numesti constiinta, lege, etc, ceva acolo e. Niste piese amestecate alandala nu vor forma un calculator decat in prezenta unei inteligente care sa le organizeze. Evolutia biologica trebuie sa urmeze niste legi, niste procese, procese care ce au la baza daca nu exista inteligenta, nu exista algoritm, nu exista nimic ? Calculatorul poate rula singur niste programe, dar algoritmii lui au fost ganditi inainte. Eu cred ca asta e cea mai simpla si mai coerenta explicatie.
Nu stiu de ce oamenii de stiinta (majoritatea, ma refer, ca sunt si exceptii) cauta cu tot dinadinsul sa ne convinga ca nu existam, ca suntem iluzii, ca viata nu are sens, ca e o intamplare, etc. Sunt argumente nefondate, si mai putin coerente. Nu au vreo baza reala pentru asemenea afirmatii, si nu vorbesc din povesti, vorbesc din studii. Pentru ca si eu am fost la fel pana de curand. Crede-ma ca ideile astea nu sunt deloc sanatoase sau inofensive... te ucid de la radacina. Omul nu trebuie invatat ce sa nege si ce sa afirme, omul trebuie sa gandeasca singur cu mintea lui si cu logica lui. Sunt multi care rad cu nesimtire la ideea de spiritualitate si o reduc la simple deliruri. De ce atata inversunare pe ei ? De ce e materia mai reala, pe care eu o cunosc prin simturi, si nu sunt Eu ala real, care ma simt pe mine direct, fara sa folosesc intermediari ? Logica mea imi spune ca nu STIM multe lucruri, si ca nu are rost sa speculam aiurea niste idei deprimante si simpliste pe care le imbracam in aura adevarului de necontestat. Stiinta unde nu stie, nu stie. Nu completeaza de la ea...dar asta e doar teorie. In practica multe sunt interpretate si impartite in curente de gandire, de parca realitatea urmeaza vreun curent...
E bine ca apreciezi viata, dar fa-o constructiv ! Nu ti-o irosi gandindu-te la moarte. Fa-o mai buna, ca sa nu o traiesti degeaba. Oricum oamenii nu ar trebui sa se teama de moarte, pentru ca mai morti decat sunt deja aici, nu au cum sa fie.
Ce ai de pierdut ? Nimic. De murit, mori oricum... Esti o fire anxioasa ? Daca da, atunci stii prea bine ce inseamna asteptarea de dinaintea "confruntarii" cu asa-zisul pericol. Tu stai in stress, timpul trece, momentul pe care il evitai tot ajunge, iar tu esti paralizat de frica. De ce asa, cand poti lasa pe toate sa treaca linistit pe langa tine ? Ziua de azi a trecut fie ca ai bocit-o, fie ca ai dorit sa treaca... Asa si cu viata. Realitatea ti-o faci singur, pe aia subiectiva. Teama de moarte tine de subiectivism. Daca tu iti dai seama ca teama ta nu are niciun rost, ca lucrurile se intampla independent de teama ta, si ca ea e doar un obstacol, atunci ea dispare. Nici maine nu stii ce se va intampla, si totusi cand te trezesti nu o faci cu teama si frica. Poti muri noaptea in somn fara sa-ti dai seama. Ce e viata pana la urma ? Totul e doar prezent....Viata o traiesti mult mai bine fara frica, nu inseamna ca daca esti impacat cu moartea nu mai iubesti viata. Te cred ca e greu sa lupti cu ceea ce tu consideri ca e adevar si parte din tine, dar cauta sa vezi si alt peisaj, cu curaj ! Nu ai nimic de pierdut. Daca un lucru e cu adevarat parte din tine, nu ai cum sa-l pierzi. Incearca si vezi ! Ce poti sa mai pierzi ?
Zau asa, chiar incerc sa-mi imaginez cum ar arata niste aripi agatate de o oscilatie electromagnetica 