Inainte sa vin si sa-mi incerc norocul (si capacitatea de a ma adapta la rigorile jurnalismului) in presa, am stat de vorba cu Marcel Tolcea, profesor la Facultatea de Jurnalism din Timisoara si scriitor. Si amic, as putea spune, in ciuda diferentei de virsta, pentru ca am petrecut ore intregi povestind.
El mi-a dat citeva carti despre jurnalism care sa ma ajute sa invat sa scriu jurnalistic. Mi-a fost foarte greu la inceput, dar am invatat mai ales din exemplul colegilor mei. Culmea, nici unul absolvent de jurnalism in departamentul in care lucram. Si, culmea, majoritatea jurnalistilor buni pe care ii stiu eu (mai de aproape, nu doar pe calea mass-media) nu sint absolventi. Nu spun ca acesta ar fi un lucru bun.
Despre facultatile de jurnalism din Romania nu am o parere bine formata. Tolcea imi spunea ca foarte multi absolventi merg pe toceala si ajung sa n-aiba habar sa scrie un articol bun la sfirsitul facultatii (doar limbaj de lemn, stereotipii si altele). Am avut parte de studenti la jurnalism ce-mi veneau la practica si habar n-aveau sa scrie o stire. Dar nu pot sa ma pronunt asupra starii generale a invatamintului de specilitate.
Asa cum cunosc lucrurile din interior in presa centrala, totul s-a dus pe apa tabloidizarii pentru ca asa dicteaza interesele mai marilor zilei. Aia cu banii. Aia care trag toate sforile. Si atunci, despre ce deontologia lu' peste prajit mai vorbim?
Asa ca, din pacate, situatia jurnalistului este extrem de ingrata in conditiile actuale din Romania.
Jurnalism independent oricum nu prea exista, decit daca esti vreun dement si te cheama Hunter S. Thompson. Sau daca lucrezi la publicatii de specialitate. Dar in alte locuri exista foarte clar trasata linia intre presa cu pretentii si cea de tip tabloid.