Parintii stiu intotdeauna ce e mai bine pentru copiii lor!

Rodicka a scris:

aici sa se diferentieze raspunsurile dupa cum urmeaza: cine E si cine NU E parinte. ca e o mica mare diferenta... :P

Nu, tocmai de aceea imi place subiectul asta, ca nu marginalizam pe nimeni. Daca nu esti parinte, esti copil si incurajez exprimarea opiniilor din ambele puncte de vedere.

Nu sunt parinte, nu stiu daca voi fi, dar sunt fiica cuiva care a gresit mult si pot afirma cu tarie ca parintii NU stiu intotdeauna ce e bine pentru copiii lor.

Stiu o mama care le-a zis, la un moment dat, copiilor ei, cand a plecat cu alt barbat, ca e mai bine pentru ei sa nu creasca cu ea si ca le va explica mai multe cand vor creste. De unde a stiut ea ca era mai bine pentru 2 copii, sa creasca fara mama?!

Darianna a scris:

Se initiase o discutie pe un alt topic, interesanta zic eu, despre parintii care stiu INTOTDEAUNA ce e bine pentru copiii lor, care dau MEREU cele mai bune sfaturi copiilor lor.

Ce parere aveti? E adevarat, sunt parintii atotstiutori?

Nu ştiu alţii alţii cum sunt, dar părinţii mei ştiu

Amicul_tau a scris:

NU intotdeauna. Diferenta intre generatii isi spune cuvantul.

eu as zice ca adeseori parintii stiu ce-i mai bine pentru copilul lor

insa multi parinti dau sfaturi copilului incluzandu-l in patura larga a societatii, in canoanele contemporane, in perceptiile de azi, de-o seama cu ceilalti de varsta lui

ori fiecare copil are personalitatea proprie si individualitate per ansamblu

si-atunci apar greselile

o alta categorie de greseli ar fi cele savarsite de parinti ce nu se informeaza suficient, incapatanati(- ii spui ca privirea coplilului e in X dar el nu vede si daca nu vede nici nu-i pasa de spui)

ca sa nu mai pomenesc de parintii ce traiesc viata copiilor lor sau care-si fac copiii dependenti de ei si astfel nu se pot dezvolta

parintii mei si-au dat seama cu ce au gresit in privinta mea si si-au cerut scuze fata de mine si poate e cel mai frumos cadou din partea lor, i-as fi iertat oricum caci un parinte face greseli vrand bine, cu intentii bune

"Saru' mana tatal meu...saaaaaru' mana mama meaaaa...."

Zice totul piesa asta.

Darianna a scris:

Nu, tocmai de aceea imi place subiectul asta, ca nu marginalizam pe nimeni. Daca nu esti parinte, esti copil si incurajez exprimarea opiniilor din ambele puncte de vedere.

Nu sunt parinte, nu stiu daca voi fi, dar sunt fiica cuiva care a gresit mult si pot afirma cu tarie ca parintii NU stiu intotdeauna ce e bine pentru copiii lor.

Stiu o mama care le-a zis, la un moment dat, copiilor ei, cand a plecat cu alt barbat, ca e mai bine pentru ei sa nu creasca cu ea si ca le va explica mai multe cand vor creste. De unde a stiut ea ca era mai bine pentru 2 copii, sa creasca fara mama?!

In unele siituatii un parinte vitreg poate fi mai rau decit un parinte lipsa. Daca parintele asta simte, mai ales mama, poate fi real. Adica sa nu supuna copilul la un stres si mai mare pe linga divort. Un strain care niciodata nu va simti ptr copilul lui ceea ce simte un parinte natural.

Deci cel mai bine ptr copil este cu parintii naturali si fara scandaluri. Partea afectiva din viata copilului de asta depinde. Indiferent de calitatea lor mentala, a parintilor. Partea mentala a copilului se dezvolta dupa 14 ani. Si se amplifica dupa 20 de ani. De aceea invatatul elementelor grele si abstracte incepe dupa 14 ani.

Schismele din viata copilului pina la 14 ani poate lasa urme adinci. Din pacate si atunci sint problemele de realizare in viata a adultilor.

lupini a scris:

lupini a scris:

Pentru mine, părinţii mei sunt sfinţi, şi nu greşesc niciodată. Ăsta sunt eu !

Ii poti considera sfinti, dar de gresit, toti oamenii gresesc. Si eu ridicasem un templu candva de mult cuiva si dupa multi ani am aflat ca si acea persoana facuse o "greseala" si de atunci mi-am spus ca nu e bine sa bagi mana in foc pentru nimeni. Nici macar pentru tine insati, ca nu vei face candva un anumit lucru.

In ce priveste subiectul topicului, nu, parintii nu stiu intotdeauna ce e mai bine pentru copilul lor. Conteaza mult varsta, circumstantele etc. Totul trebuie adaptat la individ, oricate am sti. Si vorbesc si din punctul de vedere al copilului, cat si din punctul de vedere al parintelui.

flori de camp a scris:

Ii poti considera sfinti, dar de gresit, toti oamenii gresesc.

E posibil să fie aşa cum zici tu. Totuşi, părinţii mei nu au greşit niciodată p