Se initiase o discutie pe un alt topic, interesanta zic eu, despre parintii care stiu INTOTDEAUNA ce e bine pentru copiii lor, care dau MEREU cele mai bune sfaturi copiilor lor.
Ce parere aveti? E adevarat, sunt parintii atotstiutori?
Parintii stiu intotdeauna ce e mai bine pentru copiii lor!
Început de Darianna, Joi 28 ian 2010 · 43 răspunsuri · 8.776 vizualizări
pai... parintii nu sunt dumnezei, sa fie atotstiutori. Deci nu.
Mi-ar placea sa vina Lupini aici, el are o alta parere si e numa' buna de dezbatut.
Darianna a scris:Se initiase o discutie pe un alt topic, interesanta zic eu, despre parintii care stiu INTOTDEAUNA ce e bine pentru copiii lor, care dau MEREU cele mai bune sfaturi copiilor lor.Ce parere aveti? E adevarat, sunt parintii atotstiutori?
NU intotdeauna. Diferenta intre generatii isi spune cuvantul.
Darianna a scris:Ce parere aveti? E adevarat, sunt parintii atotstiutori?
Parintii pot avea o intelege mai buna a anumitor aspecte, pot vedea mai bine consecintele unor actiuni din perspectiva experientei pe care o au DAR cam aici se limiteaza stiinta lor. Nu au avut parte mediu in care am crescut noi, nu traisc in lumea in care traim noi.
A avea pretentia ca stiu INTOTDEAUNA ce este mai bine pentru copilul lor neaga evolutia lumii in care ne aflam, neaga schimbarea. Sfaturile pe care le dau sunt adesea bune dar nu intotdeauna. Cand incurajeaza copilul sa gandeasca pe cont propriu sa-si dezvolte propria identitate, cand ii arata erorile in gandire sau in informatie, atunci da, sfaturile lor sunt super valoroase DAR cand incearca sa modeleze copilul intr-un format visat de ei... cand au pretentia ca ei stiu mai bine ce este bun pentru copil fara sa-l intrebe pe acesta nimic... atunci cred ca sunt aberanti.
aici sa se diferentieze raspunsurile dupa cum urmeaza: cine E si cine NU E parinte. ca e o mica mare diferenta... 
propun, prin urmare ca toate raspunsurile sa inceapa: "sunt parinte si sunt de parere ca...." / " nu sunt inca parinte si sunt de parere ca..."
chestie de principiu. :P
In cazul meu , pana acuma s-a dovedit ca ei au avut dreptate ..si aproape de fiecare data ca nu le-am luat in considerare sfaturile am "dat cu capul in gard"... frustranta chestie
Sunt parinte ( m-am conformat Somesha :P ) si cred ca intodeauna este prea mult spus , dar de cele mai multe ori se pare ca au dreptate.
Mai sunt si alte aspecte :
- varsta copilului
- mentalitatea parintelui
părinte nu-s, dar sunt copil şi părinţii mei n-au ştiut
Editat Vin 29 ian 2010 10:53
Majoritatea parintilor nu tin cont de ceea ce simt copii lor.Au impresia ca ceea ce considera ei ca este bine pentru odrasla lor ,este de fapt si bine .Incearca cu disperare sa le impuna modul lor de a gandi,de a actiona, in speranta ca descendentii lor vor reusi tot ce nu au reusit ei in viata.Si,acel bine pe care ei il considera necesar si corect pentru copii lor,ii va transforma in niste adulti frustrati ,in niste monstri impertinenti si incapabili de a-si croi un drum in viata pastrand verticalitatea.Vor deveni copii fidele ale predecesorilor.
Atunci cand iti dai interesul sa vezi ce este in sufletul copilului,care sunt sentimentele si simtirile lui,nu vei face decat sa-l incurajezi sa faca tot posibilul ,sustinut de tine ca parinte,sa-si realizeze visele.Acei copii vor fi capabili sa-si creeze realitatea asa cum si-o doresc.Vor fi viitori adulti care vor fi demni si vor fi condusi de cele mai inalte sentimente.Vor fi acei oameni care vor putea pune baza unei societati bazate pe moralitate ,pe un nivel inalt de spiritualizare in care valorile materiale vor ocupa un loc secund.