Am plecat pe o carare
Si am in fata-un soare,
Chiar de nu-mi cunosc dorinta
Chiar de mi-a inghetat fiinta,
Raze-mi gadila privirea
Imi farmeca simtirea.
Si poate ochi-mi verzi
Nu vor mai cauta-n oglinzi
Vorbe incarcate de promisiuni,
Placerea unei dorite pasiuni,
Acei ochi in care pot citi
Milenii,vise...inchipuiti...
Si cum soarele apune
Peste necunoscute cunune,
Si rasare luna in noapte
Si aduce cu ea inapte
Linisti depline,nebanuite,
Aduce si viata si moarte.
Si ganditorul sta in tacere
Isi cauta-n adancuri iubire,
Si versuri incearca a scrie
Dar nimica are sa vie,
Nimic nu-i spre multumire
Si noaptea-l cuprinde,gandul ii piere.
In visare se-adanceste
In visare-si gaseste,
Putere,inspiratie,de toate,
Chiar si ravnita genialitate,
Dar iubirea la usa nu bate
Iar poetul nu zambeste.
Dar noaptea nu-i vecinicie
E doar o ceva de tranzitie,
O pauza ce trezeste dorinta
A ceva avut din ambudenta,
Si soarele sparge-orizontul
Si topeste de pe suflet oful.
