ce oameni creativi! imi plac poeziile voastre! uite ca scriu si eu una pe site, mai trista... probabil ca peste vreo 50 de ani ma va caracteriza! mai repede sper sa nu.....
MELANCOLIE
Privesc tacuta-n incapere…
Ce plina e de flori!
Mi se deschide-n suflet o vedere
Ciudata ! Surprinde viata de erori !
Frumoase flori, voi stati pe cuvioase partituri
Candva le pretuiam la fel ca si pe voi !
Dar ce mai poate-acuma sa conteze
Cand locul vostru voi la-ati parasit,
Ca sa veniti aici, pe-al meu pian,
Tacut, la fel ca mine !...
Pe scara cerului tacuta urca luna,
Ea-i singura mereu, la fel ca mine !
Doar stelele-i vegheaza lin odihna
Pe sub perdeaua diafana-a norilor,
La fel cum voi, de-atatia ani
Ma strajuiti mereu, fara ragaz,
De ce ? Voi nu vedeti ca muzica
Plecata-n veci din viata mea ?
Priviti melancolice acum trecutul,
Cand sufletul si casa si ceru-n departari
Sunau de glasul meu ? O, voi,
Note divine, zburati spre alte voci,
Mai tinere !..