Seara la apus, pe malul marii,
Imi doresc sa fiu imbratisat de linistea serii,
Sa privesc spre debarcader, cum oamenii
Strang rapid recolta marii.
Printre ramurile de maslin sa vad dansand
Inocentele sclipiri, inainte ca soarele sa moara,
Pentru a renaste maine de dupa un damb,
Urmandu-si zilnicul itinerariu.
Imi doresc ca intr-o buna zi sa ies in calea sa,
Sa stam la o poveste, sa bem o cafea,
Sa-nec dorul de poveste, ascultandu-i calm vocea,
Cum imi povesteste despre copilaria lui,
Despre oamenii care cu cafea si dor de poveste,
Ieseau dimineata in intimpinarea lui.
Dar tot timpul pierd rasaritul,
Nu pot sa fac cafeau destul de buna,
Nu gasesc niciodata corect momentul,
Aman totul pe clipa din urma,
Si totul este in zadar...
Dar am sa-ncerc in fiecare dimineata, iar si iar...