Ceea ce ai scris in proza e foarte profund ca si poeziile.E ceva care-si are izvorul pornit din realitate caci altfel nu mi-as explica forta de sugestie a scrierilor si sensibilitatea ce razbate din ele. 
Creatiile userilor - Poezie
Început de bartolomeu, Vin 20 aug 2004 · 1.673 răspunsuri · 173.174 vizualizări
Nu simti , nu doare
Sunt clipe-apuse,ganduri duse,
Imagini albe-n soapta spuse.
Sunt lucruri sfinte,murdare-acum,
Imagini sobre,pierdute-n fum.
O lume neagra si umeri grei
Lumina trista,oameni moi
Minusculi care se cred zmei
Au pus la cale-un nou razboi.
Oameni din plastic aruncati,
In univers de ceara
Ingeri albastri spanzurati
Sunt ce nu vor sa para.
Prieteni vechi,se credeau frati
Legati pe veci,indatorati
Sperante-apuse,falsi eroi
Morman de sabii in noroi.
Respect curat si ganduri bune
Trairi intense,vremuri line
S-au dus usor,intortocheat
S-au dus in vag si s-au uitat.
Papusi cu sfori la chip lasate
Cedand usor,cazand pe spate
Pareri muncite,ganduri multe
Pareri ce-ajung foc si cenuse.
(Se accepta orice comentarii)
o poezie frumoasa...imi aduce in minte poeziile lui bacovia
Imi place 
Am citit cu atentie tot ce ati afisat pe acest forum si am ramas la ideea mea de demult ca in general romanul e poet.
Aceste poezii au rascolit in sufletul meu si a readus la suprafata latura romantica care, imi place sa cred, m-a caracterizat dintotdeauna.
Imi aduc aminte cu placere din perioada liceului, cand impreuna cu "grupul nostru" compuneam poezii si le citeam intr-un cerc literar al nostru. O lume minunata - cum ar spune Mihai Constantinescu, aceasta lume a literaturii in general.
Suntem cu totii poate un pic depasiti zilnic de probleme ce apar in vietile noastre legate de cheltuieli, de rate de ce mai avem de facut pe acasa, dar un pic din timpul nostru cred ca ar trebui pastrat pentru a ne bucura de tot ce ne aduce CARTEA, fie ea scrisa de Eminescu, Sorescu sau Alexandre Dumas-tatal sau fiul.
va multumesc 
:airkiss: :airkiss:
Of viata! De ce nu crezi in noi,
De ce nu crezi,in flacara in doi,
De ce nu crezi,intr-un divin altoi,
De ce nu crezi,ca viata este viata,
Si ca pe drumul ei,iubirea se ingheata.
Violenta
Sunt sclava unui blestem demonic -
O flacara insangerata imi mistuie sufletul -
Sacrificiu terifiant - pasiune sfasietoare,
Pion al nemiloaselor manevre brutale.
Lamele fin ascutite ale respingerii
Traseaza linii haotice cu nespusa cruzime
In maduva dezaxata a realitatii,
Vitalitatea-mi arde in focul durerii.
Cand fugere-ti tuna
chiar esti furtuna
si-n tine se-aduna
iubirea nebuna
aduceri aminte
frumose cuvinte,
din timp inapoi,
privesti inainte,
mereu o sa cauti,
mereu esti prezenta,
in mine nu esti,
mereu esti absenta,
mereu e speranta,
mereu va fi soare,
mereu sa gasesti,
Doar roz in culoare
Poezie pentru ANA:
Acum ne-am gasit:
mereu sa iubim o raza de luna,
Pe ea sa fugim ,pe ea sa urcam,
Amandoi. in carul din stele,
Mereu tu sa fi a inimii mele!
Mereu eu am fost,tulpina in floare.
Sageata in tine,din raza de soare,
Mereu m-ai avut, si tu n-ai stiut:
Nici cand ai turnat, in suflet venin,
Mereu m-ai avut,si tu n-ai stiut,
Nici cand ai chemat, momentul divin.
.
Mereu m-ai chemat ,noapte de noapte.
Si-n tine am fost,universul de soapte.
La fel si extazul cu tine-i abis,
Mereu e real desi pare vis.
Mereu trupul tau , sublimul fior,
Cuprins e de foame , de sete si dor.
Si cum stalucesti,acum ca iubesti,
Mereu radiezi,ca-n mine tu esti,
Destinul e scris,cu roz din culoare,
Sa fim amandoi,purtati de valtoare,
Si drumul va fi,covorul de nori,
Pe el noi sa fim,eterni calator