Creatiile userilor - Poezie

decuplat de lume, decuplat de zori

ștergătoarele de vis erau chemate

din nou la datorie

apoi el se

Reminiscenţă

Ca o lacrimă pe-un lac

Noaptea cade cu-ntristare...

Tristesse au crepuscule

Azi totul tace - toate mor

Şi ochii de tristeţi mă dor;

Nici zorii parcă nu mai vin -

Nici stele nu se mai aprind,

Iar

Îngerului meu

Nu fi tristă - nu mai plânge Ana!

Cu părul tău - cu lacrimile tale

Mi-ai stins pe totdeauna rana

Şi când la tine-n suflet m-ai adus

Şi m-ai purtat acolo unde rele nu-s

Pădurile păreau că-s catedrale

Şi tu păreai de toate mai presus...

Şi ne iubeam nespus - nespus!

Vedeam ca-n vis din nou - copilăria,

Iar tu erai frumoasă ca Maria.

Nu fi tristă - nu mai plânge Ana!

În ochii tăi se-ascunde bucuria -

În ochii tăi nimic n-are apus.

Cum iubește c

October dream

C

Durerea sufletului meu

Totul moare când n-ai

Iubire şi eşti

Departe de Ea - departe de rai -

Doar chipul tău mort în oglindă-l priveşti

Şi-ai vrea să te tai

Să-ţi storci inima de sânge

Când dimineaţa între ziduri te trezeşti...

Nu-i nimeni să te-audă din acest mormânt

Când moartea domneşte pe Pământ

Şi te înfrânge.

- Ai suferit destul -ajunge!

O voce strigă-n sine -

Dar Ea a plecat fără-a spune un cuvânt...

Şi nu mai vine.

Trădare

În curând - noaptea va cădea...

Pe cerul meu nu mai e nicio stea.

E-atât - atât de întuneric

Pe tărâmul luciferic!

În mintea mea doar ea

A mai rămas să-mi spună:

- Adio pe veci!

Dă-mi drumul la mână!...

Acum pot să plec -

Nu mai cred în nimic!

Copilul meu nenăscut

O să aibă un alt tătic.

Dor

O, suflet... c