P.Liviu a scris:Salutare.Nu stiu daca am deschis unde trebuie acest topic insa trebuia sa o fac.Ma incearca un sentiment de jena insa peste care incerc sa trec.
Ma lupt inca din adolescenta cu probleme psihice , pe care le maschez destul de bine fata de ceilalti iar acum am ajuns la limita.Stau singur , prietena a plecat in alt oras , iar rudele pe care le am aici sunt distante si reci.Simt o disperare cumplita . Nu mai stiu cine sunt , ce vreau , nu mai am pic de increderein mine.
Am nevoie de voi , am nevoie sa socializez , sa ma simt acceptat , o nevoie disperata , sa ies din starea asta de izolare.Insa nu stiu cum sa fac asta , am slabe legaturi cu oamenii , asa ca am facut apelul asta care e cat se poate de sincer.Poate forumul e un punct bun de plecare ca sa imi revin , poate voi gasi ceva caldura si acceptare pe aici.
Numai bine.
EEE bine :airkiss: bine ai venit in clubul depresivilor.
Hai sa poveststesc pe scurt..si eu am avut 2 tentative de suicid la activ acu vreun an si jumate...inca mai am teama ca nu ma pot controla,dar in general pot ca nu am mai ajuns sa mai repet acele gesturi..dar am acele stari depresive,atacuri de panica...stari de anxietate....si cu toate ca acum am cea mai proasta perioada din ultima mea perioada traiesc cu gandul ca ziua de maine va fi mai frumoasa si va rasari si soarele pe strada mea :(
................... a scris:welcome and ...join the club, baby.....vrei si o dedicatie? metallica, wlcome home-sanitarium.
problema cu socializarea si comunicarea sa stii ca nu e in intregime problema sau vina ta personala. eu ma chinui pana la disperare sa comunic civilizat cu multi dintre cunoscuti, colegi, prieteni, rude si crede-ma, mai bine comunic cu pisicile mele decat cu multi dintre bipezi.
asta e lumea si viata in care traim, honey, get used to it.
vreau eu o dedicatie ceva acolo......
P.Liviu a scris:Conform medicilor sufar de depresii , anxietati , tulburari de personalitate , depersonalizare , care se manifesta la cote destul de severe incat m-au adus pana in punctul in care nu mai fac nimic de 4 ani de zile.Am in permanenta un sentiment ca si cum totul ar fi ireal care face sa para totul lipsit de importanta.M-am lasat de faculta , nu am lucrat niciodata , nu fac nimic concret.Am studiat profund afectiunile astea , am fost la doctori , inca merg la terapeut , insa degeaba , tot nu reusesc sa stabilesc o legatura intre mine si ceilalti , intre mine si viata , sa imi recapat simtul realitatii.
eee depinde acum poate nu e bun terapeutul...depinde...in fine...eu ti-as sugera sa cauti poate alt terapeut...apoi sa incerci sa nu te mai gandesti la toate astea..efectiv sa te bucuresti ca traiesti :P
................... a scris:omule, daca e chiar pe bune ce ai povestit, baga0i in ma-sa pe doctori si stai pe ropo.si multa metalica. e un antidepresiv feroce.
bun antidepresiv...cat mai multa metalica 
Chikitina a scris:si eu am foarte multe complexe si defecte, dar aici nu-mi vede nimeni defectele
ca bine zici :)
